Recep Tayyp Erdogan si Kemal Kilicdaroglu se vor lupta, duminica, 14 mai, pentru functia de presedinte al Turciei. Invingatorul nu va fi de invidiat. El ar putea fi scos rapid de pe val de puternica furtuna economica ce bantuie tara, sustine Politico, transmite stirileprotv.ro.
In primul deceniu al guvernarii sale de 20 de ani, Recep Tayyip Erdogan a condus un boom economic - ce se datoreaza in parte producatorilor si exportatorilor din regiunile conservatoare din Anatolia, care au sprijinit Partidul AK aflat la guvernare - transformand Turcia in una dintre pietele emergente de urmarit. Cresterea robusta - cu o medie anuala de peste 7% intre 2002 si 2007 - a fost candva cel mai mare motiv de lauda al lui Erdogan.
In cel de-al doilea deceniu al domniei sale, povestea a fost exact pe dos: in timp ce presedintele a preluat controlul absolut asupra politicii monetare si a insistat asupra teoriei sale neortodoxe conform careia ratele ridicate ale dobanzilor provoaca inflatie, preturile au scapat de sub control, iar dezbaterile pe tema costului alimentelor de baza, de la ceapa la castraveti, au figurat in fruntea agendei in perioada premergatoare alegerilor din 14 mai.
Datele contureaza o imagine sumbra. Potrivit Institutului turc de statistica, inflatia anuala a tarii s-a situat la putin sub 44% pentru luna aprilie, desi ENAGrup, o organizatie independenta de cercetare, a estimat ca rata reala a fost de peste doua ori mai mare, de 105%.
In urma cu zece ani, in mai 2013, un dolar valora mai putin de doua lire turcesti. Astazi, moneda americana cumpara aproape 20 de lire turcesti. Si, colac peste pupaza, factura de reconstructie pentru cutremurul devastator din acest an se va ridica la zeci de miliarde de dolari.
Jumatate de an dificil
Ambele tabere stiu ca prioritatea dupa alegeri va fi sa incerce sa stopeze hemoragia si sa transforme din nou Turcia intr-o destinatie dezirabila pentru investitiile straine extrem de importante.
"Oricine va ajunge la putere, principala problema va fi economia si primele sase luni vor fi dificile", a spus Ugur Gurses, fost oficial al bancii centrale si expert in finante.
Erdogan a oferit unele indicii ca este dispus sa adopte o noua abordare dupa alegeri, afirmand in aprilie ca incearca sa adune o echipa sub conducerea fostului sef al economiei, Mehmet Simsek, un economist profesionist care a fost pe placul investitorilor in prima parte a guvernarii.
Simsek a refuzat insa oferta lui Erdogan de a face parte din cabinetul sau, raspunzand ca nu cauta sa revina la un rol politic activ.
Cei mai multi economisti sunt ingrijorati in legatura cu fondul de talente la care Erdogan poate apela si se tem ca reteta sa post-victorie pur si simplu n-ar fi mai mult decat acelasi lucru. Erol Taymaz, profesor de economie la Universitatea Tehnica Orientul Mijlociu de la Ankara, a declarat ca se indoieste ca o noua administratie Erdogan "ar avea personalul avizat si calificat care sa poata rezolva aceste probleme cu cel mai mic cost".
Victoria presedintelui in alegerile din mai implica in mod cert riscuri pentru soarta economica a tarii, dar chiar daca alianta opozitiei va triumfa, va fi greu de obtinut reechilibrarea balantei.
Selva Demiralp, profesor de economie la Universitatea Koc din Istanbul si fost economist din Consiliul de administratie al Fed, banca centrala americana, a afirmat ca, in cazul unei victorii a opozitiei - care a semnalat o revenire la o economie mai ortodoxa - ratele dobanzilor ar putea fi obligate sa depaseasca 30% pentru a combate inflatia. Acest lucru ar reprezenta un salt urias fata de rata actuala de 8,5%. Masura in care ratele vor ajunge la un nivel ridicat depinde de "cat de repede castiga credibilitatea noua echipa, de puterea sa de comunicare, de cat de incapatanate sunt asteptarile inflationiste si de presiunile asupra cursului de schimb", a aratat Demialp.
Ratele foarte ridicate ar fi o pastila greu de inghitit pentru orice nou guvern, deoarece, desi ar trebui sa domoleasca inflatia, ar putea, de asemenea, sa franeze afacerile. Demiralp a spus ca o provocare-cheie pentru un nou guvern va fi "stabilirea increderii, atat pe plan intern, cat si pe plan international", pentru a oferi economiei un anumit spatiu de manevra si pentru a atrage mai multe fonduri straine pentru a finanta economia fara a alimenta inflatia.
Asul din maneca al Opozitiei turce
Coalitia de sase partide care il contesta pe Erdogan are o echipa economica care include experti precum fostul lider economic al Partidului AK - si fostul sef al lui Simsek - Ali Babacan, precum si Bilge Yilmaz, profesor la Wharton School din Philadelphia, si consilieri ai principalului partid de opozitie CHP, precum fostul economist-sef al bancii centrale turcesti Hakan Kara, economistul american Jeremy Rifkin si Daron Acemoglu, un renumit economist de la MIT.
Economia turca are in continuare atuuri importante - inclusiv industrii de productie puternice, de la automobile la haine, un acord de uniune vamala cu UE si o locatie geografica ideala pentru aprovizionarea pietelor din Europa, Orientul Mijlociu si din afara acestora.
Taymaz crede ca, desi problemele actuale sunt semnificative, economia turca este foarte rezistenta si flexibila, iar problemele pe termen scurt pot fi rezolvate relativ repede. Profesorul a subliniat, de asemenea, ca cel mai important pas dupa asigurarea stabilitatii ar fi "implementarea politicilor industriale si tehnologice".
Murat Ucer, un fost consilier al bancii centrale turcesti, in prezent la GlobalSource Partners, a declarat pentru Politico ca Turcia are nevoie de un program cuprinzator de stabilizare si reducere a inflatiei, iar o opozitie victorioasa nu isi poate permite sa fie prea lenta in derularea acestuia.
Greseala pe care o poate face Opozitia
"Cu opozitia preluand cumva atat presedintia, cat si parlamentul, acest lucru se poate intampla, dar exista riscuri chiar si atunci. Opozitia va trebui sa adune cat mai curand o echipa economica foarte credibila, care va trebui sa lucreze rapid si coerent. Un alt risc este acela de a opta pentru prea mult gradualism sau de a nu fi suficient de indrazneti in calibrarea politicii monetar-fiscale", a declarat Ucer.
Mentinerea stabilitatii politice intr-o coalitie diversa formata din sase partide s-ar putea dovedi a fi cea mai mare provocare a opozitiei.
"Noul guvern se va confrunta cu dileme dificile si trebuie, de asemenea, sa tina cont de faptul ca vor avea loc alegeri locale in 2024", a declarat Taymaz.
Ucer este optimist in legatura cu o revenire la o economie mai traditionala sub un guvern de opozitie, "ceea ce ar putea insemna o crestere mai slaba, dar o perspectiva net imbunatatita in ceea ce priveste factorul de bunastare". Dar experul avertizeaza: "O greseala, cum ar fi certurile interne, faptul ca nu pare coerent, ca este prea gradual si ca nu atrage suficiente fluxuri de intrare este un risc - daca aceasta oportunitate este ratata, atunci Partidul AK al lui Erdogan ar putea reveni".
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.