UE isi are radacinile in efortul de a pune capat razboiului in Europa, dar cea mai recenta discutie este legata de efortul de a finanta productia si livrarea a un milion de obuze de artilerie in Ucraina pentru ca fortele militare ale Kievului sa se poata apara impotriva invadatorilor rusi. Acesta reprezinta un semn al modului in care invazia sangeroasa a Ucrainei de catre Rusia ajuta la transformarea blocului comunitar dintr-o putere pur economica si de reglementare intr-una care are si capacitati militare, dupa cum arata o analiza Politico Europe, transmite digi24.ro.
Razboiul a fost un „mare semnal de alarma”, a spus generalul in retragere Tom Middendorp, fost sef al fortelor armate din Olanda, care acum conduce Consiliul Militar International pentru Clima si Securitate.
Resursa esenta a efortului UE de a ajuta Ucraina din punct de vedere militar este Fondul european de pace (EPF), care are o valoare de un miliard de euro. Acest fond presupune rambursarea partial catre tarile membre pentru munitiile si rachetele trimise la Kiev din stocurile lor. Totodata, mai este disponibil un fond tot de un miliard de euro pentru ca tarile din UE sa cumpere in comun munitie.
Blocul comunitar a trimis 220.000 de cartuse de munitie in luna mai, precum si 1.300 de rachete, a declarat seful diplomatiei europene, Josep Borrell, subliniind ca „planul este pe drumul cel bun”.
Infiintat in 2021, accentul initial al EPF a fost in principal pe Africa, dar din 24 februarie 2022 s-a reorientat in primul rand pe razboiul din Ucraina. Fondul nu este folosit doar pentru munitie si rachete, ci si pentru toate echipamentele militare pe care UE le ofera, inclusiv pentru tancuri. In noiembrie anul trecut, blocul comunitar a lansat, de asemenea, o misiune de asistenta militara a Uniunii Europene, finantata tot din EPF, in valoare de 100 de milioane de euro, pentru a antrena 15.000 de soldati ucraineni. Acest numar s-a dublat in luna februarie. Dar originile UE ca proiect de pace atarna peste orice efort in ceea ce priveste consolidarea sectorului de aparare, explica Politico Europe. Bugetul blocului comunitar nu poate fi folosit pentru operatiuni militare, motiv pentru care EPF este un fond care se afla in afara bugetului UE.
In luna aprilie, Comisia Europeana a propus Actul privind sprijinirea productiei de munitii (ASAP), in valoare de 500 de milioane de euro, menit sa convinga fabricile europene din domeniul militar sa stimuleze productia de arme.
Proiectul de legislatie solicita accesarea Fondului european de aparare al UE si a unui alt mecanism pe care Comisia a sugerat sa-l creeze in cadrul unei propuneri din iulie 2022 numita Consolidarea industriala europeana a apararii prin Legea comuna privind achizitiile. Mai mult, proiectul de legislatie este insotit de o cofinantare de aproximativ 500 de milioane de euro din partea guvernelor nationale ale UE si din partea altor surse.
O parte din finantare poate proveni din fondurile de coeziune si de recuperare menite initial pentru ca blocul comunitar sa treaca cu bine prin pandemia de COVID-19.
Desi acest lucru inclina spre a fi interpretat ca o cheltuire a resurselor bugetare pentru armata, comisarul european pentru piata interna, Thierry Breton a justificat finantarea, incadrand ASAP ca pe o modalitate de a „sprijini baza noastra industriala”. In completarea comisarului Breton, Parlamentul European a sustinut acest argument la inceputul lunii iunie.
In timp ce oficialii europeni se zbat sa incerce sa aloce fonduri pentru proiecte ce tin de aparare, scepticii se ingrijoreaza ca UE face prea putin pentru a schimba echilibrul de putere de pe frontul din Ucraina. Un diplomat al UE, care a vorbit cu jurnalistii de la Politico sub conditia anonimatului, a declarat nu este sigur ca Putin va fi cu adevarat speriat de resursele bugetare pe care le aloca UE pentru a sprijini militar Ucraina.
Cu toate acestea, cheltuielile militare ale UE pentru Ucraina sunt semnificative. Contributia totala a EPF catre Ucraina este de 5,6 miliarde euro. Aceasta suma este comparabila cu cei 7,4 miliarde de euro initiali alocati de Germania pentru 2022 si 2023 atat pentru a furniza ajutor Ucrainei, cat si pentru a-si reconstrui propriile stocuri de arme. In plus, Polonia spune ca a trimis ajutor militar in Ucraina in valoare de peste 3 miliarde de euro.
„Este timpul sa o trezim pe Frumoasa Adormita”
UE a inceput sa actioneze mai serios in ceea ce priveste apararea odata cu lansarea in 2017 a Cooperarii Structurate Permanente (PESCO), un pact de cooperare militara care include acum 68 de proiecte, de la sisteme maritime si aeriene pana la sisteme cibernetice si spatiul cosmic. Malta este singura tara din UE care nu este membra a acestui pact.
Ambitiile militare ale blocului comunitar au venit in momentul in care Marea Britanie, un puternic oponent al integrarii in UE a sectorul apararii, parasea UE dupa Brexit. Un alt motiv al acestor ambitii a fost faptul ca, cu Donald Trump in calitate de presedinte al SUA, exista teama dezangajarii SUA de NATO si Europa.
Si inca un motiv al cresterii ambitiilor militare ale UE a fost anexarea ilegala a Crimeei de catre Rusia in 2014 si razboiul acesteia impotriva estului Ucrainei, care a schimbat perceptiile cu privire la potentialele amenintari cu care se confrunta blocul comunitar.
„Este timpul sa o trezim pe Frumoasa Adormita”, declara la acea vreme fostul presedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Dar in ceea ce priveste Uniunea Europeana, orice forta militara este o chestiune de bani mai degraba decat orice efort de a infiinta o armata europeana comuna. Forta militara ramane foarte mult sub controlul guvernelor nationale si este coordonata prin NATO.
Razboiul „a stimulat guvernele nationale sa fie mai proactive si sa caute locuri suplimentare de colaborare”, a spus un oficial al Ministerului polonez al Apararii, adaugand ca UE „este in mod predominant o constructie politico-economica, in masura in care NATO este una politico-militara”.
Reactia UE la razboiul din Ucraina, inclusiv planul de munitie si utilizarea EPF pentru a furniza arme Kievului, este „inca un pas foarte mic pe calea dezvoltarii unor capacitati militare europene mai bune, dar este un salt urias pentru UE”, a declarat Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct al NATO.
Obstacolele pentru ca UE sa isi asume un rol militar mai activ sunt uriase. In primul rand, blocul comunitar ar trebui sa dezvolte o politica externa comuna. Cu toate acestea, acesta este un domeniu care necesita unanimitate nationala, iar tarile membre adesea nu sunt pe aceeasi lungime de unda, asa cum demonstreaza pozitia pro-Kremlin a Ungariei in raport cu razboiul din Ucraina.
Expertii sunt de parere ca UE ar trebui sa-si extinda capacitatile militare, dar asta nu inseamna crearea unei armate europene. „Fiecare tara are propriile sale interese de securitate nationala si propria ei forta armata. O poate utiliza fie in NATO, fie in UE, fie in ONU sau intr-o alta coalitie, asa ca nu va fi niciodata dedicata doar pentru UE”, a explicat Tom Middendorp.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.