Cu prilejul concursului Eurovision din acest an europenii si-au manifestat iar solidaritatea cu Ucraina si au profitat de aceasta ocazie ca sa-l sfideze pe Vladimir Putin, scrie Politico. Insa in ciuda victoriei entuziasmante a Ucrainei la acest concurs muzical, cele mai puternice capitale europene au inceput sa interpreteze partituri diferite fata de blocul comunitar si SUA, in ceea ce priveste Ucraina. Printre acestea se numara Parisul, Berlinul si Roma.
Dupa saptamani petrecute ingrijorandu-se de ce s-ar intampla daca Rusia ar zdrobi Ucraina, liderii vest-europeni par acum ingrijorati de ce s-ar putea intampla daca Ucraina chiar castiga conflictul cu Rusia. Succesul recent al Ucrainei in a impinge peste granita trupele rusesti din anumite teritorii ocupate i-a determinat pe liderii din Franta, Germania si Italia sa concluzioneze ca o victorie ucraineana, candva de neconceput, este acum o posibilitate reala.
Chiar daca liderii europeni apreciaza public rezistenta Ucrainei si, in unele cazuri, au facut eforturi mari pentru a sprijini tara in acest conflict, ei se tem, de asemenea, ca ceea ce presedintele francez Emmanuel Macron a numit saptamana trecuta o „umilire” a Rusiei ar putea crea un nou set de probleme, spun oficialii occidentali.
O mare ingrijorare este ca o victorie ucraineana ar putea destabiliza Rusia, facand-o si mai imprevizibila, indepartand astfel sansele de normalizare a legaturilor cu Moscova in materie de energie. De aceea, unele capitale vest-europene si-ar dori o solutionare a conflictului care sa-i ofere Rusiei si lui Putin o cale onorabila de a incheia razboiul, chiar daca aceasta ar insemna ca Ucraina sa piarda teritorii.
Macron si cancelarul german Olaf Scholz au spus in mod repetat ca va fi la latitudinea Ucrainei sa stabileasca conditiile pentru oprirea ostilitatilor, insa ei au subliniat ca prefera o incetare a focului, mai devreme decat mai tarziu.
„Nu suntem in razboi cu Rusia”, a spus Macron intr-un discurs la Parlamentul European de la Strasbourg saptamana trecuta, subliniind ca „datoria Europei este sa fie alaturi de Ucraina pentru a obtine o incetare a focului, apoi pentru a construi pacea”.
Macron a mai declarat ca, dupa ce pacea se va instala in regiune, Europa va trebui sa construiasca „noi echilibre de securitate” – o expresie care alarmeaza tarile din Europa Centrala si de Est, unde este vazuta ca un cod pentru recompensarea lui Putin cu un cuvant de spus despre ceea ce se intampla pe teritoriile lor.
Scholz a facut, vineri, afirmatii similare in timpul unei lungi conversatii telefonice cu presedintele rus Vladimir Putin. Dupa discutie, Scholz a scris pe Twitter ca a promovat trei puncte cu Putin, primul dintre acestea fiind: „Trebuie sa existe o incetare a focului in Ucraina cat mai repede posibil”.
Cererea ca Rusia sa se retraga imediat si sa-si retraga toate fortele de pe teritoriul ucrainean nu s-a numarat printre cele trei puncte mentionate de cancelarul german. Intr-un interviu acordat in weekend postului de stiri german T-Online, Scholz, care a amanat trimiterea de armament greu in Ucraina, a declarat ca Germania va continua sa sustina sanctiunile impotriva Rusiei, repetand in acelasi timp apelul sau pentru o solutie diplomatica.
Dupa intalnirea cu presedintele Joe Biden la Washington, saptamana trecuta, premierul italian Mario Draghi a spus, de asemenea, ca este timpul „sa incepem sa ne gandim la un acord de pace”.
„Am convenit ca trebuie sa continuam sa sprijinim Ucraina si sa facem presiuni asupra Moscovei, dar si sa incepem sa ne intrebam cum sa construim pacea”, a spus el reporterilor, adaugand ca efortul trebuie sa includa si Ucraina.
„Oamenii... vor sa se gandeasca la posibilitatea de a ajunge la o incetare a focului si de a incepe din nou niste negocieri credibile. Asta e situatia acum. Cred ca trebuie sa ne gandim profund la cum sa rezolvam acest lucru”, a declarat Draghi.
Chiar daca ei subliniaza sprijinul lor pentru Ucraina, faptul ca liderii celor trei mari tari ale UE au adoptat puncte de vedere aproape identice cu privire la negocierile de pace, sugereaza ca trioul incearca sa puna presiune pe liderii ucraineni in ceea ce priveste negocierile.
Pana acum, presedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a avut in vedere nimic din cele pomenite de cei trei lideri europeni.
„Vrem ca armata rusa sa paraseasca pamantul nostru – nu suntem pe pamant rusesc”, a spus Zelenski, joi, intr-un interviu pentru postul public italian RAI. „Nu il vom ajuta pe Putin sa-si spele rusinea, platind cu teritoriul nostru. Ar fi nedrept”.
Macron cauta „in zadar” „o cale de iesire pentru Rusia”, a adaugat Zelenski.
Oficialii ucraineni sustin ca orice concesie fata de Moscova in ceea ce priveste teritoriul – inclusiv Crimeea – ar deschide usa unor viitoare incursiuni rusesti pe teritoriul lor.
Puncte de vedere diferite
Apelul liderilor europeni la discutii cu Rusia este in contrast cu politica SUA. Secretarul Apararii Lloyd Austin a declarat, dupa o vizita la Kiev la sfarsitul lunii aprilie, ca Washingtonul crede ca Ucraina „poate castiga” razboiul cu Rusia.
Raspunzand la o intrebare despre apelul lui Draghi la negocieri de pace, Karen Donfried, secretar de stat adjunct pentru Europa, a spus ca, in timp ce SUA crede ca conflictul va fi rezolvat in cele din urma prin diplomatie, prioritatea administratiei a ramas sa ajute Ucraina sa se apere.
„Astazi ne concentram pe intarirea Ucrainei, pe cat posibil, pe campul de lupta, astfel incat atunci cand va veni momentul, Ucraina sa aiba cat mai multe atuuri la masa negocierilor”, a spus ea reporterilor vineri.
Deocamdata, Washingtonul nu este ingrijorat ca sprijinul european pentru coalitia care ajuta Ucraina este in pericol sa scada. Un oficial american a subliniat ca astfel de dezbateri europene nu sunt noi si ca exista inca o unitate generala, indicand disponibilitatea tarilor, de la Slovacia pana la Germania, de a furniza arme Ucrainei.
Bineinteles ca ne facem griji pentru o fisura, dar cred ca si aliatii inteleg ce este in joc aici”, a spus oficialul. „Uita-te la UE. S-au certat ani de zile pe tema petrolului si gazelor rusesti, dar dintr-o data cred ca pot ajunge la o interdictie? Asta e ceva istoric”.
Chiar si asa, diferentele de opinie dintre cele trei mari tari ale Europei, membrii estici ai UE si SUA sunt notabile si nu se limiteaza doar la clasa politica.
Un sondaj recent efectuat in 27 de tari occidentale a constatat ca sprijinul pentru continuarea angajamentului diplomatic cu Rusia a fost semnificativ mai puternic in Italia, Germania si Franta decat in SUA sau Polonia. Aceeasi tendinta a fost evidenta in chestiunea ajutorului sub forma de armament pentru Ucraina, cu un sprijin mai slab in marile tari din vestul Europei.
Giuseppe Conte, fostul premier italian care conduce acum formatiunea politica „Miscarea 5 Stele”, membru al coalitiei largi a lui Draghi, a declarat ca UE are nevoie de o strategie reanalizata.
„Intreaga Uniune Europeana, dupa aceasta faza initiala in care am ajutat militar Ucraina, ar trebui sa se concentreze pe negocieri si sa exercite presiuni pentru o solutie politica”, a spus el pentru POLITICO.
Desi este important ca Europa sa nu „coboare garda” fata de Putin, Conte a spus ca UE nu ar trebui sa piarda din vedere o realitate de baza: „Rusia este acolo si va ramane acolo”.