Poluarea aerului provoaca moartea prematura a cel putin 1.200 de copii si adolescenti in fiecare an in Europa, potrivit unui raport al Agentiei Europene de Mediu (AEM) publicat luni, chiar daca tendinta este una de imbunatatire, transmite AFP, potrivit digi24.ro.
La fel ca pentru adulti, aceasta poluare reprezinta principalul risc de mediu pentru sanatatea minorilor si reduce speranta de viata a acestora, potrivit acestui studiu ce acopera aproximativ 30 de tari de pe continent, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
„Poluarea aerului cauzeaza peste 1.200 de decese premature pe an in randul tinerilor sub 18 ani din Europa si creste semnificativ riscul de imbolnavire mai tarziu in viata”, scrie AEM in raportul sau.
„In pofida progreselor inregistrate in ultimii ani, nivelurile mai multor poluanti atmosferici cheie continua sa depaseasca nivelul recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), in special in Europa Centrala si de Est, precum si in Italia”, subliniaza AEM.
Campia Padului din Italia, zonele apropiate de marile centrale electrice pe carbune, precum si orasele mari din centrul si estul continentului se remarca, in mod regulat, prin calitatea proasta a aerului. Mai multe tari europene, inclusiv Regatul Unit sau Ucraina, nu fac parte din studiu, sugerand ca bilantul continental ar putea fi mai grav, scrie AFP, potrivit Agerpres.
Potrivit unui alt raport publicat de AEM in luna noiembrie, cel putin 238.000 de persoane - din toate categoriile de varsta - au murit prematur in 2020 in Europa din cauza poluarii aerului in tarile membre ale agentiei (Uniunea Europeana, Turcia, Norvegia, Elvetia, Islanda si Liechtenstein).
Chiar daca ponderea copiilor si a adolescentilor afectati de poluarea aerului este „relativ mica” in comparatie cu populatia generala, moartea atat de timpurie „reprezinta o pierdere a viitorului potential, precum si o povara semnificativa a bolilor cronice atat in copilarie, cat si mai tarziu in viata”, spune agentia europeana.
Agentia recomanda concentrarea pe calitatea aerului in jurul scolilor si a creselor, precum si pe facilitatile sportive si transportul public.
Efectele poluarii se manifesta inainte de nastere
Efectele incep sa se manifeste inainte de nastere, expunerea mamei la poluarea aerului „fiind legata de greutatea mica la nastere si de nasterile premature”, aminteste agentia de mediu.
Dupa nastere, poluarea mediului creste riscul aparitiei mai multor probleme de sanatate, printre care astmul, care afecteaza 9% din copiii si adolescentii din Europa, sau insuficienta si infectiile respiratorii, mai subliniaza agentia. Aceste efecte sunt agravate deoarece copiii sunt mai activi fizic decat adultii, iar dimensiunile lor ii fac mai vulnerabili, asa cum este in cazul gazelor de esapament, care ii afecteaza mult mai direct.
Luand in considerare toate grupele de varsta, 97% din populatia urbana a fost expusa in 2021 unei calitati a aerului care nu a respectat recomandarile OMS, potrivit datelor publicate luni.
Totusi, in raportul sau din noiembrie, AEM a mentionat ca Uniunea Europeana este pe cale sa isi atinga obiectivul de reducere a deceselor premature cu peste 50% pana in 2030, comparativ cu 2005.
La inceputul anilor 1990, particulele fine au provocat aproape un milion de decese premature in cele 27 de tari ale UE. In 2005, 431.000 de oameni au decedat din aceasta cauza, potrivit datelor agentiei.
Cu toate acestea, situatia europeana ramane in general mai buna decat cea inregistrata in alte regiuni de pe glob. Conform OMS, poluarea aerului este cauza a sapte milioane de decese premature anual in lume, un bilant apropiat de cel al deceselor cauzate de fumat sau de o alimentatie necorespunzatoare. Cateva sute de mii din totalul acestor decese se refera la copii sub 15 ani, potrivit organizatiei ONU.
Aceste bilanturi ingrijoratoare au determinat OMS, in septembrie 2021, sa stabileasca limite mai restrictive pentru principalii poluanti ai aerului, pentru prima data din 2005.
Cea mai grava poluare a aerului provine in primul rand de la particulele fine, care patrund adanc in plamani. Urmeaza dioxidul de azot (NO2) si ozonul (O3), potrivit agentiilor de sanatate.