Dincolo de limitele ratiunii, dincolo de barierele realului, dincolo de puterea intelegerii. Oamenii de stiinta o includ la boli psihice. Biserica ne asigura ca, odata cazuti in pacat, poate sa vina si randul nostru. Vorbim despre posesiunea demonica.
Posesiunea demonica descrie controlul corpului uman de catre un demon. Persoana posedata isi pierde amintirile si personalitatea. Lesina des, sufera de atacuri convulsive si nu are control asupra propriilor actiuni. Viata sociala e ca si ruinata. La fel cea familiala.
Vorbesti limbi straine moarte (ebraica, latina), incepi sa constientizezi ca stii lucruri de care nu ai mai auzit pana acum, suferi de schimbari drastice ale intonatiei vocale sau ale structurii faciale, iti apar rani din senin sau ai puteri supraomenesti? Atunci ai motive serioase sa te ingrijorezi.
De multe ori cei posedati sunt considerati epileptici. Diagnosticul de epilepsie, insa, urmat de tratamentul corespunzator, nu ajuta cu nimic. Nici internarea la psihiatrie. Si, desi Biserica Ortodoxa nu recunoste posesiunea demonica, preotii catolici ne asigura ca singura sansa de scapare este un exorcism.
Si, ca sa va convingeti cat de serios este tratata problema la Vatican, aflati ca acolo exista pana si functia de exorcist-sef. Sigur pe posibilitatea controlului corpului uman de catre Diavol, acesta sta cu ochii-n patru pe Papa Benedict al XVI-lea, convins fiind ca Satan asteapta dupa colt.
In practica crestina, ritualul de exorcizare a unui demon dintr-un trup este tinut de un preot despre care sa crede ca a fost binecuvantat cu puteri si abilitati speciale. Acesta spune rugaciuni si ii cheama in ajutor pe Dumnezeu si pe Iisus, dar si pe ingeri si arhangheli. Foloseste apa sfintita, icoane, cruci, amulete si formule de adresare specifice. Ritualul este considerat a fi extrem de periculos.
In video puteti vedea doua cazuri documentate de posesiune demonica!