Un aviator militar care a dezertat si a fugit din Rusia pe jos a povestit intr-un interviu pentru BBC desre pierderile grele suferite de armata rusa, care se confrunta cu un moral scazut, scrie digi24.ro.
Locotenentul Dmitri Misov, de 26 de ani, s-a predat autoritatilor lituaniene, cerand azil politic.
Dmitri a spus ca evadarea din Rusia pe jos, doar cu un rucsac mic pe spate, a fost ultima sa solutie.
El se numara printre putinele cazuri cunoscute de ofiteri militari in serviciu care fug din tara pentru a nu fie trimisi in Ucraina - si singurul caz de aviator in serviciu despre care stie BBC.
Dmitri, navigator de elicopter de atac, era la o baza in regiunea Pskov, din nord-vestul Rusiei. Cand aeronava a inceput sa fie pregatita pentru lupta, Dmitri a simtit ca urma sa aiba loc un adevarat razboi, nu doar exercitii.
El a incercat sa plece din fortele aeriene in ianuarie 2022, dar documentele sale nu au fost gata pana cand Rusia a invadat Ucraina, in 24 februarie. A fost trimis in Belarus, unde a zburat cu elicoptere care livreau marfuri militare.
Dmitri spune ca nu a mers niciodata in Ucraina. BBC nu a putut verifica aceasta parte a povestii sale, dar documentele sale par a fi autentice si multe dintre declaratiile sale se potrivesc cu ceea ce se stie din alte surse.
In aprilie 2022, s-a intors la baza sa din Rusia, unde spera sa incheie procesul de retragere din armata. Dar, in septembrie 2022, presedintele rus Vladimir Putin a anuntat mobilizarea militara partiala. I s-a spus ca nu mai are a voie sa paraseasca armata.
Stia ca mai devreme sau mai tarziu va fi trimis in Ucraina si a inceput sa caute modalitati de a evita acest lucru.
„Sunt ofiter militar, datoria mea este sa imi protejez tara de agresiune. Nu trebuie sa devin complice la o crima. Nimeni nu ne-a explicat de ce a inceput acest razboi, de ce a trebuit sa atacam ucrainenii si sa le distrugem orasele”, spune el.
Misov spune ca unii dintre militarii rusi sustin razboiul, altii sunt total impotriva lui. Foarte putini cred ca lupta pentru a proteja Rusia de un pericol real. Aceasta este versiuna oficiala - ca Moscova a fost fortata sa recurga la o „operatie militara speciala” pentru a preveni un atac impotriva Rusiei.
Miltarii sunt nemultumiti de salariile mici. El spune ca ofiterii cu experienta din fortele aeriene sunt inca platiti cu salariul contractual de dinainte de razboi, de pana la 90.000 de ruble (1090 de dolari). Asta in timp ce noii recruti sunt ademeniti sa intre in armata cu 204.000 de ruble (2465 de dolari) ca parte a unei campanii oficiale de recrutare.
Dmitri spune ca, desi atitudinile fata de Ucraina pot varia, nimeni din armata nu crede in rapoartele oficiale care spun ca lucrurile merg bine pe front sau care vorbesc despre pierderi reduse.
„In armata nimeni nu crede autoritatile. Oamenii pot vedea ce se intampla cu adevarat. Nu sunt niste civili in fata televizorului. Militarii nu cred rapoartele oficiale, pentru ca pur si simplu nu sunt adevarate”, spune Misov.
El adauga ca, in timp ce in primele zile ale razboiului, comandamentul rus sustinea ca nu are pierderi, ii cunostea personal pe cativa dintre cei care fusesera ucisi.
Inainte de razboi, unitatea sa avea intre 40 si 50 de avioane. In primele zile dupa inceperea invaziei ruse, sase fusesera doborate si trei distruse la sol.
Autoritatile ruse raporteaza rareori victime militare. In septembrie anul trecut, ministrul Apararii Serghei Soigu a declarat ca Rusia a pierdut in jur de 6.000 de oameni, o cifra considerata subestimata de majoritatea analistilor, inclusiv de bloggerii militari pro-Kremlin.
In cea mai recenta parte a unui proiect de cercetare care identifica militari rusi ucisi in razboiul din Ucraina, Olga Ivshina de la BBC Rusia a intocmit o lista cu 25.000 de nume si, in multe cazuri, grade de soldati si ofiteri. Cifrele reale, crede ea, sunt mult mai mari. Dmitri spune ca pierderile in randul echipajelor aeriene militare sunt extrem de mari.
Acest lucru se potriveste cu concluziile investigatiei pe care Olga Ivshina o desfasoara si care a constatat ca Rusia a pierdut sute de militari cu inalta calificare, inclusiv piloti si tehnicieni, a caror pregatire este consumatoare de timp si costisitoare.
„Acum pot inlocui elicopterele, dar nu sunt destui piloti”, spune Dmitri.
„Daca comparam asta cu razboiul din Afganistan din anii 1980, stim ca Uniunea Sovietica a pierdut acolo 333 de elicoptere. Cred ca am suferit aceleasi pierderi intr-un an”, adauga el.
In ianuarie 2023, lui Dmitri i s-a spus ca va fi trimis „in misiune”. Dandu-si seama ca asta poate insemna un singur lucru – sa fie trimis in Ucraina - a recurs la o tentativa de sinucidere. El a sperat ca astfel va fi lasat la vatra din motive de sanatate, dar nu s-a intamplat asa.
In timp ce se recupera in spital, a citit un articol despre un fost ofiter de politie de 27 de ani din regiunea Pskov care a evadat cu succes in Letonia. Dmitri a decis sa-i urmeze exemplul.
„Nu refuzam sa slujesc in armata ca atare. Mi-as servi tara daca s-ar confrunta cu o amenintare reala. Refuzam doar sa fiu complice la o crima. Daca m-as fi urcat in acel elicopter, as fi luat cel putin viata a cateva zeci de oameni. Nu am vrut sa fac asta. Ucrainenii nu sunt inamicul nostru”, spune el.
Dmitri a cautat ajutor pe canalele de Telegram pentru a trasa o ruta prin padurile de la granita UE. A luat cat mai putine bagaje.
El spune ca mersul prin padure a fost terifiant, deoarece se temea sa fie oprit de politistii de frontiera.
„Daca m-ar fi arestat, riscam sa merg la inchisoare pentru mult timp”, spune el.
Povesteste ca la un moment dat s-a lansat o racheta undeva aproape de el si apoi inca una. S-a temut ca erau politistii de frontiera care veneau dupa el si a inceput sa alerge.
A ajuns la un gard de sarma si s-a catarat peste el. Curand si-a dat seama ca a reusit sa treaca granita.
„Am putut in sfarsit sa respir linistit”, spune el.