Franata de lentoarea vaccinarii impotriva COVID-19 si de politici de relansare mai putin ambitioase fata de cele de peste Atlantic, economia europeana tinde sa ramana in urma celei americane, potrivit unei analize AFP, preluata de Agerpres. Expertii se tem ca intarzierea nu va mai putea fi recuperata.
Fondul Monetar International (FMI) a revizuit marti semnificativ in crestere previziunile sale privind cresterea economiei SUA, care beneficiaza de planul de relansare de 1.900 de miliarde de dolari al administratiei Biden si de o campanie de vaccinare reusita.
Activitatea economica in SUA a rezistat deja mai bine in fata pandemiei in comparatie cu cea a Uniunii Europene, aceasta si datorita masurilor de lockdown mai putin dure, si va reporni de asemenea mai repede. Dupa o scadere de 3,5% anul trecut, PIB-ul SUA ar urma sa creasca anul acesta cu 6,4%, conform estimarii FMI. Contrastul este vizibil fata de zona euro, care in 2020 a inregistrat o scadere de 6,6% si anul acesta cresterea ar urma sa se plafoneze la 4,4%.
In timp ce economia chineza si-a regasit inca de anul trecut nivelul anterior pandemiei, cea a SUA va reusi acest lucru in 2021, iar Europa va trebui sa astepte cel putin pana in vara lui 2022.
Strategie de vaccinare gresita
Uniunea Europeana „a gresit cu adevarat in modul de gestionare a comenzilor de vaccinuri, iar faptul ca nu ajungem la nivelul american sau britanic (in privinta vaccinarii anti-COVID-19 n.red) este dramatic”, remarca Charlotte de Montpellier, economista la banca ING.
In prezent, cand SUA ridica restrictiile, Europa este sub noi lockdown-uri. In timp ce americanii incep sa primeasca cecurile guvernamentale acordate in cadrul politicilor de relansare, statele UE inca nu au ratificat toate fondul european de relansare in valoare de 750 de miliarde de euro, greu negociat anul trecut, iar justitia germana ameninta sa blocheze acest instrument in urma unor plangeri privind legalitatea sa.
Aceasta situatie a provocat vineri furia ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire. „Cavaleria americana soseste la timp, banii au sosit, acesta se intampla in SUA. As dori ca si cavaleria europeana sa ajunga la timp”, a spus oficialul francez.
Statele Unite „vor avea in continuare un avant foarte dinamic datorita unei stimulari bugetare extrem de importante. In mod clar, nu avem acest impuls suplimentar” in Europa, mai constata Charlotte de Montpellier.
„Americanii distribuie imediat banii consumatorilor: 1.400 de dolari de persoana, respectiv 5.600 de dolari pentru o familie cu un copil, este ceva considerabil”, noteaza la randul sau Philippe Waechter, director de cercetare economica la Ostrum Asset Management. Desigur ca UE a amortizat socul pandemiei prin masuri costisitoare de somaj partial care au salvat locurile de munca, „dar nu avem deloc impulsul creat de politica economica”, adauga acesta.
Decalajul se mareste
Dupa planul sau de 1.900 de miliarde de dolari, presedintele Joe Biden doreste sa mobilizeze inca 2.250 de miliarde pentru infrastructura si 1.000 de miliarde pentru sanatate, educatie si combaterea saraciei.
„Intarzierea pe care o acumuleaza Europa risca sa fie persistenta”, crede Philippe Waechter. Uniunea Europeana mentine un discurs ofensiv despre reformele pe care trebuie sa le implementeze diferitele state membre, dar acestea sunt si mai dificil de pus in practica intr-o conjunctura degradata.
„Europa a ramas cu ideea ca daca apasa putin mai mult acceleratia, aceasta ar putea crea dezechilibre pe care va trebui apoi sa le corecteze”, mai remarca Waechter.
Liderii europeni au fost deja criticati dupa criza financiara din 2008 pentru restabilirea prea rapida a rigorii bugetare, provocand astfel o recadere a economiei si o crestere a deficitelor bugetare, in timp ce Statele Unite, epicentrul crizei, s-au redresat foarte repede.
„Aversiunea fata de inflatie, teama de deficite si problemele de coordonare s-au conjugat pentru ca politica economica sa prefere cu regularitate riscul de somaj si de pierdere a substantei economice in fata riscului unei supraincalziri a economiei. Asa s-a intamplat mai ales dupa 2008, rezultatul fiind o revenire la recesiune. Ar fi criminal sa cadem din nou in aceeasi lacuna”, sublinia recent intr-un articol din Le Monde Jean Pisani-Ferry, cercetator asociat la institutul Bruegel.
Sursa: Digi24.ro