Premierul armean Nikol Pashinyan a declarat marti ca este „convins” ca Rusia va veni in ajutor daca tara va fi atacata direct, pe fondul ostilitatilor cu Azerbaidjanul in enclava separatista Nagorno-Karabah.
„Sunt convins ca, daca situatia o cere, Rusia isi va indeplini obligatiile” in cadrul unei aliante militare existente intre cele doua tari, a spus Nikol Pashinyan, intr-un interviu acordat AFP la Erevan, capitala armeana.
Premierul armean a apreciat, de asemenea, ca ostilitatile din Nagorno-Karabah au fost provocate de „angajamentul activ” al Turciei in sprijinul Azerbaidjanului, denuntand un „razboi terorist impotriva unui popor care lupta pentru libertatea lui”.
„Fara angajamentul activ al Turciei, acest razboi nu ar fi inceput. Daca este adevarat ca autoritatile din Azerbaidjan au promovat activ o retorica beligeranta in ultimii 15 ani, decizia de a incepe razboiul a fost motivata de sprijinul deplin al Turciei”, a declarat Nikol Pashinyan, citat de Agerpres.
Kremlinul denunta degradarea situatiei din Nagorno-Karabah
Situatia din Nagorno-Karabah „se degradeaza”, a denuntat marti Kremlinul, in cea de-a zecea zi de lupte in aceasta regiune separatista unde se confrunta armeni si azeri, si a calificat drept „inacceptabila” uciderea de civili.
„Situatia continua sa se degradeze, oamenii continua sa moara, ceea ce este total inacceptabil”, a declarat purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, reiterand ca „partile au obligatia de a inceta schimbul de focuri si de a lua loc la masa negocierilor”.
Armenii si azerii si-au continuat marti luptele pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, in timp ce Turcia i-a cerut comunitatii internationale sa sustina Azerbaidjanul, in pofida apelurilor la armistitiu si a victimelor civile.
In cea de-a zecea zi de lupte, nicio tabara nu pare sa fi inregistrat vreun avantaj determinant.
Baku si Erevan sunt acuzate in ultimele zile ca si-au intetit in mod intentionat bombardamentele asupra zonelor urbane locuite, in special asupra capitalei separatiste Stepanakert si a celui de-al doilea oras al Azerbaidjanului, Grandja.
Nagorno-Karabah, populata majoritar de armeni crestini, si-a declarat independenta fata de Azerbaidjan, tara musulmana siita, dupa prabusirea Uniunii Sovietice, secesiune care a dus la inceputul anilor 1990 la un razboi ce s-a soldat cu circa 30.000 de morti. Frontul din Nagorno-Karabah a fost aproape inghetat dupa un armistitiu incheiat in 1994, in pofida unor ciocniri regulate.
Presedintele azer Ilham Aliev, a carui tara bogata in petrol a cheltuit mult pe achizitia de arme moderne, a jurat sa recucereasca Nagorno-Karabah, excluzand un armistitiu fara o retragere militara armeana din regiune si fara „scuze” din partea premierului armean Nikol Pasinian.
Bilantul de 286 de morti de inceputul conflictului ramane foarte discutabil. Azerbaidjanul, care nu a anuntat nicio victima printre soldatii sai, evoca moartea a 46 de civili, in timp ce Karabah sustine ca 240 de militari si 19 civili ai sai si-au pierdut viata. In schimb, Baku si Erevan sustin ca au ucis 2.300 si respectiv 3.500 de militari inamici si pun unul pe seama celuilalt responsabilitatea ostilitatilor.
Sursa: Digi24.ro