Fizica particulelor, inventarea unei „mantia invizibilității” sau astrofizica se numără printre cercetările care ar putea câștiga marți Premiul Nobel pentru fizică, potrivit experților citați de France Presse.
Distincția, anunțată la ora 11:45 (12:45 GMT în Moldova), este a doua din acest sezon, după Premiul Nobel pentru Medicină acordat luniunui trio americano-german, pentru cercetările lor privind optogenetica.
Domeniul metamaterialelor, și în special „mantia invizibilității” a britanicului John B. Pendry, apare în mod regulat, de ani de zile, menționat printre favoriți.
Cercetătorul a elaborat o formulă teoretică pentru a devia câmpurile electromagnetice – în special lumina – în jurul unui obiect, făcându-l astfel invizibil.
„De la acest prim pas decisiv, făcut acum 20 de ani, acest domeniu de cercetare s-a dezvoltat și s-a diversificat considerabil”, a subliniat pentru AFP Camilla Widebeck, responsabilă cu programele științifice la radioul public Sveriges Radio.
Favorite sunt și twistronica” și ecranele OLED
Domeniul de cercetare al „twistronicii”, bazat pe experimente care demonstrează că este suficient să se rotească două straturi de grafen la un unghi precis pentru a induce supraconductivitatea – capabilă să revoluționeze domeniul energiei prin reducerea consumului energetic – se numără, de asemenea, printre favoriți.
Lucrările din acest domeniu ale spaniolului Pablo Jarillo-Herrero, ale israelianului Rafi Bistritzer și ale canadianului Allan MacDonald sunt deosebit de vizibile, potrivit firmei Clarivate, care prezice potențialii laureați ai Premiului Nobel pe baza numărului de citări ale lucrărilor lor.
Trio-ul a fost deja premiat în 2020 cu Premiul Wolf pentru fizică.
Un alt domeniu cu potențial de a fi „recompensat cu Premiul Nobel”, potrivit Clarivate: diodele electroluminiscente organice (OLED), utilizate pentru a îmbunătăți calitatea imaginii ecranelor smartphone-urilor, televizoarelor și computerelor, reducând în același timp consumul energetic al acestora.
A venit iar vremea fizicii clasice
Însă, pentru Hamish Johnston, jurnalist la Physics World, ar fi timpul să se acorde premiul în domeniile fizicii materiei condensate, fizicii nucleare sau fizicii particulelor.
El menționează experimentele științifice de la CERN, ALPHA și ATHENA, „primele care au capturat atomi de antihidrogen reci și apoi i-au studiat în detaliu”, ceea ce l-ar face pe fizicianul american Jeffrey Hangst, stabilit în Danemarca și fondator al acestor două colaborări, un probabil laureat.
Sunt luate în considerare și progresele din astrofizică, în special cele privind formarea galaxiilor.
Cosmologul mexican-britanic Carlos Frenk, astrofizicianul argentinian Julio Navarro sau britanicul Simon White sunt adesea menționați.
În trecut, lucrările dedicate telescopului spațial James Webb au făcut, de asemenea, multă vâlvă.
Fizica cuantică a fost recompensată anul trecut cu Premiul Nobel pentru experimentele a trei cercetători care au permis observarea fenomenelor specifice lumii infinit de mici pe circuite electrice, punând bazele cercetărilor actuale privind computerul cuantic.
Premiul pentru chimie va fi anunțat miercuri, urmat de cel pentru literatură joi și de mult așteptatul Premiu Nobel pentru pace vineri. Premiul pentru economie va încheia sezonul pe 12 octombrie.
Pe lângă faptul că este una dintre cele mai prestigioase distincții de pe planetă, Premiul Nobel constă într-un diplomă, o medalie de aur și un cec în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, adică puțin peste un milion de euro, scrie hotnews.ro