Premiul Nobel pentru Medicina 2022 a fost castigat de Svante Paabo. Detalii inedite din istoria acestui premiu, cine sunt laureatii din ultimii 10 ani si de ce l-au primit

Anuntul a provocat o usoara surpriza, multi asteptandu-se ca premiul sa mearga sa mearga la o femeie cercetator, cele mai vehiculate nume fiind Mary-Claire King, ce in 1990 a descoperit o gena responsabila pentru cancerul de san si Katalin Kariko, pionera a tehnologiei ARN.

De ce a primit Svante Paabo Premiul Nobel 2022

„Omenirea a fost intotdeauna intrigata de originile sale. De unde venim si care este legatura noastra cu cei care au venit inaintea noastra? Ce ne deosebeste pe noi, Homo sapiens, de alti hominini?

Prin cercetarile sale de pionierat, Svante Paabo a realizat ceva aparent imposibil: a secventiat genomul Neanderthalului, o ruda disparuta a oamenilor din zilele noastre. De asemenea, a facut o descoperire senzationala a unui hominin necunoscut pana atunci, Denisova.

De asemenea, Paabo a descoperit ca a avut loc un transfer de gene de la acesti hominini disparuti la Homo sapiens in urma migratiei din Africa, in urma cu aproximativ 70.000 de ani. Acest flux stravechi de gene catre oamenii din zilele noastre are relevanta fiziologica in prezent, afectand, de exemplu, modul in care sistemul nostru imunitar reactioneaza la infectii.

Cercetarile fundamentale ale lui Paabo au dat nastere unei discipline stiintifice complet noi: paleogenomica. Prin dezvaluirea diferentelor genetice care ii deosebesc pe toti oamenii vii de homininii disparuti, descoperirile sale ofera baza pentru explorarea a ceea ce ne face sa fim unici”, spune comitetul Nobel in expunerea motivelor pentru acordarea premiului.

In cliplu de mai jos puteti vedea cum explica Paabo perspectiva studiilor ADN asupra originii omului:

„La inceput am crezut ca este o greseala de laborator"

Cu 50.000 de ani in urma, relatia dintre doi hominizi diferiti, un neadertalian si un denisovan, a dus la nasterea unui copil. Un fragment minuscul de os prezinta astazi dovada unei acuplari intre aceste doua specii care au marcat evolutia umana.

Descoperit in anul 2012 intr-o pestera din Muntii Altai din Siberia, in apropiere de frontiera dintre Rusia si Mongolia, "Denny", asa cum a fost supranumit de cercetatori, a apartinut unei fiinte de sex feminin de cel putin 13 ani, care a trait in urma cu aproximativ 50.000 de ani. Osul ar proveni de la femurul acesteia, de la tibie sau de la humerus.

Grota in care ea a murit, cunoscuta sub numele de Denisova, a devenit deja celebra dupa ce in ea au fost descoperite primele ramasite fosilizate ale omului de Denisova, fragmente dintr-o falanga auriculara.

In urma analizelor efectuate pe "Denny", geneticienii au reusit sa distinga cromozomii pe care tanara i-a mostenit de la tatal si de la mama ei. Oamenii de stiinta au constatat, fara nicio indoiala, ca acestea ii fusesera lasate in urma de un neandertalian si un denisovan.

„La inceput am crezut ca este o greseala de laborator", a spus in 2018 Svante Paabo.

In calatoria lor in afara Africii, neandertalienii s-au dispersat in Europa si in Asia de Vest, iar denisovanii s-au indreptat catre Asia de Est.

„Neandertalienii si denisovanii s-ar putea sa nu fi avut prea multe ocazii de a se intalni. Insa, cand acest lucru s-a intamplat, se pare ca ei nu au avut prejudecati", a notat Svante Paabo, care se afla in spatele identificarii omului de Denisova.

„Trebuie ca se fi imperecheat frecvent, mult mai des decat am crezut initial, altfel nu am fi fost atat de norocosi", a adaugat specialistul.

Detalii interesante din istoria premiului Nobel pentru Medicina

112 premii Nobel pentru fiziologie sau medicina au fost acordate din 1901 si pana acum. Acest premiu nu a fost acordat in noua ani: 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 si 1942.

39 de premii in medicina au fost acordate unui singur laureat.

34 de premii in medicina au fost impartite de doi laureati.

39 de premii in medicina au fost impartite intre trei laureati.

224 de persoane au fost premiate in perioada 1901-2020.

Pana in prezent, cel mai tanar laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicina a fost Frederick G. Banting, care avea 32 de ani cand a primit premiul pentru medicina, in 1923.

Cel mai in varsta laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicina pana in prezent a fost Peyton Rous, care avea 87 de ani cand a primit premiul pentru medicina in 1966.

Dintre cele 224 de persoane recompensate cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicina, 12 sunt femei. Dintre acestea 12, Barabara McClintock este singura care a primit un premiu Nobel fara sa-l imparta cu alti laureati.

Cine sunt laureatii din ultimii 10 ani si de ce au primit premiul

- 2021: David Julius (SUA) si Ardem Patapoutian (SUA) pentru descoperirile lor privind modul in care sistemul nervos transmite temperatura si simtul tactil.

- 2020: Michael Houghton (Marea Britanie), Harvey J. Alter (SUA) si Charles M. Rice (SUA) pentru rolul lor in descoperirea virusului care provoaca hepatita C.

- 2019: William Kaelin (SUA), Gregg Semenza (SUA) si Peter Ratcliffe (Marea Britanie) pentru activitatea lor privind adaptarea celulelor la niveluri diferite de oxigen din organism, deschizand perspective pentru tratamentul cancerului si al anemiei.

- 2018: James P. Allison (SUA) si Tasuku Honjo (Japonia) pentru cercetarile lor privind imunoterapia, care s-a dovedit deosebit de eficienta in tratamentul cancerelor virulente.

- 2017: Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash si Michael W. Young (SUA), care au dezvaluit mecanismele complexe ale ceasului biologic.

- 2016: Yoshinori Ohsumi (Japonia) pentru activitatea sa privind autofagia, procesul prin care celulele noastre isi digera propriile deseuri si care, in cazul unei functionari defectuoase, declanseaza boala Parkinson sau diabetul.

- 2015: William Campbell (Irlanda/SUA), Satoshi Omura (Japonia) si Tu Youyou (China) pentru descoperirile lor in domeniul tratamentelor impotriva infectiilor parazitare si a malariei.

- 2014: John O'Keefe (Marea Britanie/SUA) si May-Britt si Edvard Moser (Norvegia), pentru cercetarile lor privind "GPS-ul intern" al creierului, care ar putea duce la progrese in studierea bolii Alzheimer.

- 2013: James Rothman, Randy Schekman si Thomas Sudhof (SUA), pentru descoperirile lor in domeniul transportului intracelular, care conduc la noi perspective asupra unor boli precum diabetul.

- 2012: Shinya Yamanaka (Japonia) si John Gurdon (Marea Britanie), pentru activitatea lor privind reversibilitatea celulelor stem, care face posibila crearea tuturor tipurilor de tesuturi in corpul uman.

Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.