Presedintele Macron a explicat ca a „decis sa confirme (increderea) sa” in persoana pe care a ales-o in luna mai pentru a „conduce in timp actiunea guvernului”, intr-un interviu la AFP. La inceputul saptamanii demisia inaintata de sefa guvernului dupa rezultatele slabe in alegerile parlamentare ale majoritatii prezidentiale fusese respinsa de seful statului.
Un „nou guvern de actiune” va fi format in „primele zile ale lunii iulie”, a declarat presedintele Macron. Pana atunci, Elisabeth Borne este insarcinata cu sondarea diferitelor grupuri din Adunarea Nationala, in special in ceea ce priveste disponibilitatea acestora de a participa la guvernare, de a vota increderea in sefa guvernului si proiectul de buget.
„Cand ma voi intoarce de la G7 si NATO”, al caror summit de la Madrid se incheie joi, „prim ministra imi va prezenta propuneri pentru o foaie de parcurs pentru guvernul Frantei in urmatoarele luni si ani, dar si pentru componenta unui nou guvern de actiune in serviciul Frantei”, a explicat presedintele Macron in interviul AFP.
Acest guvern va putea merge „de la Comunisti (PCF) la Republicani (LR)”, dar nu dincolo, clarifica presedintele Macron, care exclude participarea Reuniunii Nationale (RN, dreapta populsita) si a partidului Franta Nesupusa (LFI): „Nu confund extremele, dar prin expresia lor, prin pozitionarea lor, (…) aceste formatiuni nu se potrivesc ca partide de guvernare”.
Presedintele Macron a precizat ca „baza acestor discutii” pentru formarea noului guvern va fi „cadrul proiectului prezidential si cel al majoritatii prezidentiale, care poate fi modificat sau imbogatit”, atat timp cat aceste ajustari nu cresc „nici taxele si nici datoria”. El a confirmat ca intentioneaza in continuare sa reformeze pensiile pentru „a-i face pe francezi sa munceasca mai mult timp”.
In urma scrutinului parlamentar din 12 si 19 iunie, confederatia centrista proprezidentiala Ensemble (Impreuna) a pierdut majoritatea absoluta in Adunarea Nationala, obtinand doar 245 de mandate din 577 (majoritatea absoluta 289).
RN a obtinut 89 de mandate, LFI 72, LR 61, Partidul Socialist (PS) 24, Verzii (EELV) 23 si PCF 12.
In istoria celei de-a Cincea Republici (dupa 1958) nu a existat niciun guvern de coalitie post-electorala si din cele 15 scrutine parlamentare doar doua (1988 si 2022) au rezultat intr-o Adunare Nationala fara majoritate.
Atat presedintele Macron cat si prim ministra Borne au purtat dupa alegeri consultari cu liderii parlamentare dar cu totii au respins participarea la guvernare sau un acord cu Ensemble.


