Donald Trump a respins propunerea iraniană de redeschidere a strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, potrivit Wall Street Journal și AFP, iar președintele american ia în considerare reluarea atacurilor asupra Iranului după alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Vineri seară, președintele Statelor Unite a publicat pe rețeaua sa socială Truth Social o hartă a strâmtorii Ormuz, pe care scria „Strâmtoarea Trump”.
Citatând surse oficiale americane, Wall Street Journal a scris că Donald Trump ar fi sceptic în ceea ce privește capacitatea Teheranului de a răspunde cerințelor sale.
Iranul așteaptă răspuns de la Washington
Iranul înaintase anterior vineri către SUA o propunere pentru redeschiderea în termen de șapte zile a acestei strâmtori strategice, adăugând că „decizia aparține acum” Washingtonului de a o accepta sau nu.
„Termenul de șapte zile va începe imediat ce Statele Unite vor accepta acest plan”, a spus șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, de la sediul ONU din New York.
Redeschiderea Ormuz se află în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, pe care Statele Unite și Israelul l-au declanșat la sfârșitul lunii februarie prin lovituri aeriene asupra Iranului.
O cincime din hidrocarburile mondiale traversau pe această rută maritimă înainte de război.
„Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi”, a subliniat ministrul iranian, întrebat de jurnaliști. „Toate acestea figurează deja în protocolul de înțelegere” semnat în iunie cu Washingtonul.
„Dacă Statele Unite acceptă să procedeze în acest mod, totul va reveni la normal”, a mai afirmat președintele iranian Massoud Pezeshkian într-un interviu acordat vineri postului de televiziune CBS, precizând că „procesul va începe chiar în ziua în care vor accepta acest lucru”.
Ce condiții sunt în protocolul din vară
Trump și Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de înțelegere care viza încetarea războiului din Orientul Mijlociu, redeschiderea strâmtorii Ormuz și, ulterior, desfășurarea unor negocieri privind aspectul sensibil al programului nuclear iranian.
Însă textul a făcut obiectul unor interpretări diferite din partea celor două părți, iar discuțiile au eșuat.
Printre condițiile stabilite în iunie de Iran se număra încetarea ostilităților, cu o oprire imediată și definitivă a operațiunilor militare și a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde armata israeliană luptă împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah.
Teheranul cerea, de asemenea, deblocarea și virarea fondurilor iraniene înghețate, precum și eliminarea sancțiunilor economice, în contextul în care economia țării se prăbușește, iar creșterea vertiginoasă a prețurilor a alimentat, la începutul lunii ianuarie, proteste populare de o amploare fără precedent, reprimate cu sânge.
Iranul face obiectul, de zeci de ani, al sancțiunilor americane care îi afectează economia și tranzacțiile internaționale. De asemenea, țara a văzut cum activele sale din străinătate au fost înghețate în urma Revoluției Islamice din 1979.
În absența unor cifre oficiale, presa locală a estimat în primăvară că aceste active se ridică la o valoare cuprinsă între 100 și 123 de miliarde de dolari, scrie hotnews.ro.