Pretul electricitatii din Estonia a atins noi si surprinzatoare recorduri, relateaza ERR. Potrivit companiei de transport de energie Elering din aceasta tara baltica, pretul mediu al electricitatii a crescut cu 345% in decembrie 2021 fata de decembrie 2020.
In urma cu 10 ani, Estonia se putea lauda cu independenta energetica, fiind singura tara din lume care folosea petrolul de sist ca materie prima pentru energia consumata. Dar vremurile s-au schimbat. Petrolul de sist nu este dorit in UE, la fel si carbunele. Acum Estonia importa de obicei aproximativ jumatate din necesarul de energie din Finlanda, care la randul sau este dependenta de energia din Suedia. Din cauza cresterii cererii din Germania si Danemarca, nu ramane suficienta electricitate pentru regiune, arata Kalev Kallemets, CEO al companiei Fermi Energia.
Tara mai importa din Belarus si Rusia, insa importurile de acolo au scazut. Acum, din cauza cresterii preturilor energiei, Estonia, impreuna cu Letonia si Lituania, analizeaza cresterea acestor importuri, potrivit Euractiv.
Din exportator net de electricitate, Estonia este pe cale sa devina importator net, avertizau recent autoritatile antitrust ale tarii, scrie ERR. Acest lucru slabeste si mai mult reteaua de electricitate a Estoniei si provoaca ingrijorare pe termen lung in conditiile in care, desi sincronizarea retelei cu UE pana in 2025 va reduce dependenta de electricitate din Bielorusia si Rusia, lipsa de noi capacitati de productie, dublata de un declin al industriei de sisturi bituminoase pe care se bazeaza tara, vor face Estonia dependenta de importuri.
Estonia a inceput sa-si dezvolte de-abia acum primele centrale eoliene, scrie Euractiv.
Cresterile de preturi nu sunt o problema doar pentru Estonia in regiunea baltica. Tarile din aceasta regiune care au trecut la euro se confrunta cu rate ale inflatiei alcatuite din doua cifre, relateaza Bloomberg, citat de Mediafax.
In timp ce in Estonia, inflatia a atins un maxim pe doua decenii de 12,5% in decembrie, nici Lituania nu o duce mai bine, cresterea preturilor fiind peste dublul ratei record de 5% din zona euro.
„Daca am avea propria politica monetara, am face probabil ce face Polonia si am majora dobanzile,“ afirma Martins Abolins, economist la Citadele Banka din Riga.
In timp ce costurile de finantare au fost „usor prea scazute“ pentru regiunea baltica ani la rand fara a genera probleme economice serioase, proportia in crestere a salariilor in PIB este motiv de ingrijorare, potrivit acestuia. Regiunea se confrunta de asemenea cu o lipsa pronuntata de forta de munca.
Spre deosebire de tari ca Germania, insa, in tarile baltice nemultumirea publica privitor la cresterea actuala a preturilor este mai redusa, dupa ce multi cetateni de acolo au supravietuit hiperinflatiei generate de prabusirea Uniunii Sovietice.