Dupa ce Azerbaidjan a fortat luptatorii etnici armeni din Nagorno-Karabah sa se predea, premierul armean Nikol Pasinian ataca Rusia, pe care o acuza ca nu l-a informat despre planurile tarii vecine si constata ca relatiile de securitate ale tarii sunt „ineficiente”, transmite CNN, citata de digi24.ro.
Armenia face parte din Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (CSTO), un grup dominat de rusi, format din sase state post-sovietice, care, la fel ca NATO, solicita membrilor sa se ajute reciproc atunci cand sunt atacati.
Dar saptamana aceasta, Azerbaidjan a fortat predarea luptatorilor etnici armeni in Nagorno-Karabah, aparent punand capat unui conflict care a clocotit de zeci de ani si ridicand intrebarea daca Armenia se poate baza pe aliatul pe termen lung, Rusia.
„Armenia nu si-a refuzat niciodata obligatiile aliate si nu si-a tradat niciodata aliatii”, a declarat prim-ministrul armean Nikol Pasinian, potrivit postului de radio public al Armeniei, spunand in continuare ca evenimentele recente au expus „vulnerabilitatile” tarii.
Pasinian a criticat anterior Rusia pentru ca nu l-a informat despre planurile Azerbaidjanului, in timp ce unii comentatori rusi l-au batjocorit pe prim-ministru pentru ca nu poate proteja etnicii armeni dincolo de granitele sale.
„Desi recunoscut international ca parte a Azerbaidjanului, Nagorno-Karabah gazduieste 120.000 de etnici armeni, care alcatuiesc majoritatea populatiei, si si-au creat propriul guvern de facto, respingand dominatia azera. In prezent, guvernul armean lucreaza cu parteneri pentru a dezvolta mecanisme internationale care vor proteja drepturile oamenilor din Nagorno-Karabah. Dar daca aceste eforturi esueaza, Armenia isi va accepta „fratii si surorile... cu toata grija”, a spus Pasinian.
„Dar acest lucru nu numai ca nu va reusi sa abordeze problemele existente, dar le va agrava si mai mult”, a avertizat el.
Comentariile lui Pasinian vin in momentul in care primul grup de civili a inceput sa soseasca in Armenia, din Nagorno-Karabah
Pana luni dimineata, cel putin 2.096 de persoane au intrat in Armenia din Nagorno-Karabah, a anuntat guvernul armean intr-un comunicat.
Un oficial local din enclava a spus ca cea mai mare parte a populatiei armene din Nagorno-Karabah va pleca in Armenia.
„Oamenii nostri nu vor sa traiasca ca parte a Azerbaidjanului. Nouazeci si noua virgula noua la suta prefera sa paraseasca pamanturile noastre istorice”, a declarat duminica David Babayan, consilier al lui Samvel Shahramanyan, presedintele auto-numitei Republici Artsakh. Regiunea este cunoscuta de armeni ca Artsakh.
Azerbaidjanul spune ca va garanta drepturile celor care traiesc in regiune. Dar Pasinian si expertii internationali au avertizat in mod repetat despre riscul epurarii etnice a armenilor din enclava.
„Soarta saracilor nostri frati va ramane in istorie ca o rusine si o rusine pentru poporul armean si pentru intreaga lume civilizata”, a spus Babayan, adaugand ca cei responsabili vor trebui sa raspunda inaintea lui Dumnezeu pentru pacatele lor.
„Daca armenilor din Nagorno-Karabah nu li se ofera conditii reale pentru a trai in casele lor si daca nu sunt create mecanisme practice de protectie impotriva epurarii etnice, probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah sa vada plecarea din patria lor ca singura salvare va creste”, a spus Pasinian.
Atat comentariile lui, cat si ale lui Babayan vin in momentul cand ajunge si primul ajutor de la incetarea focului, sosit sambata in regiunea fara iesire la mare.
Un convoi a fost transportat de-a lungul coridorului Lachin, singurul drum care leaga Armenia de Nagorno-Karabah, a declarat Comitetul International al Crucii Rosii (CICR) intr-un comunicat pe X, cunoscut anterior ca Twitter. Drumul a fost blocat din decembrie 2022 de Azerbaidjan, facandu-l inaccesibil traficului civil si comercial.
Scurta ofensiva a Azerbaidjanului s-a incheiat cu o incetare a focului intermediata de Rusia, in care luptatorii armeni separatisti au convenit sa se predea si sa depuna armele. Cel putin 200 de persoane au fost ucise si alte peste 400 au fost ranite in operatiunea militara, au declarat oficialii.


