In cele din urma, frontul UE a cedat in fata lui Viktor Orban: summitul de iarna al Uniunii Europene a inceput pe fundalul succesului santajului maghiar. Miercuri 13 decembrie, in ajunul reuniunii, Comisia Europeana a anuntat deblocarea a 10,2 miliarde de euro de fonduri destinate Budapestei si care fusesera inghetate din pricina situatiei drepturilor omului si a statului de drept in aceasta tara membra in UE, scrie g4media.ro
Ca despre un santaj pur si simplu este vorba a fost limpede de la inceput: Viktor Orban a anuntat pe toate tonurile ca se va opune deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina (si implicit si cu Republica Moldova si cu Bosnia-Herzegovina), dar ca Ungaria ar putea bloca in acelasi timp si pachetul de ajutoare europene pentru Kiev.
Este vorba de un pachet de 70 de miliarde de euro. Functionarea Uniunii Europene face acum ca 26 de tari cu o masa a populatiei de 440 de milioane de locuitori si reprezentand 99% din PIB-ul european sunt dependente de starea de spirit a unui stat mic, est-european, cu mai putin de 10 milioane de locuitori si al carui sef de guvern nu isi ascunde simpatiile personale pentru Putin.
Pe langa deschiderea, in prima jumatate a anului 2024, a negocierilor de aderare cu Ucraina si Moldova si acordarea statutului de „candidat” Georgiei, principala decizie asteptata la acest summit este asadar acordarea unui ajutor macroeconomic pentru Kiev de 50 de miliarde euro (17 in donatii, 33 in imprumuturi subventionate), precum si o sporire a ajutorului militar european cu 20 de miliarde de euro.
Un semnal de solidaritate, atat politic cat si material, vital pentru Ucraina, intr-un moment de esec al contraofensivei sale si in timp ce Congresul american inca nu a aprobat noul ajutor promis de presedintele Joe Biden. Spre marele nenoroc al Uniunii, dar si al Kievului, aceste decizii nu pot fi luate decat in unanimitate, ceea ce confera fiecarui stat, chiar si celui mai mic, o capacitate disproportionata de a provoca daune.
Un esec al summitului european l-ar consola pe Vladimir Putin, care mizeaza „pe o reducere a sprijinului international” pentru Ucraina, a subliniat miercuri cancelarul german, Olaf Scholz. „Securitatea noastra colectiva si respectul pentru ordinea internationala bazata pe lege si pe valorile noastre comune sunt in joc”, a adaugat si seful statului francez, Emmanuel Macron.
Santajul lui Viktor Orban
In ciuda faptului ca a obtinut miercuri deblocarea fondurilor retinute de Comisie, Orban continua sa dea semnale contradictorii in legatura cu veto-ul sau asupra Ucrainei. Intr-un interviu acordat revistei franceze Le Point pe 8 decembrie, Orban a negat ca ar juca in mainile lui Putin, dar a insistat ca negocierile de aderare cu o tara aflata in razboi nu sunt „semnalul” potrivit.
Pentru Orban, Ucraina este „una din tarile cele mai corupte din lume” si care nu a indeplinit, potrivit lui, conditiile prealabile stabilite de Comisie, in special in ceea ce priveste protectia minoritatilor, asa incat „nu este pregatita”. a negocia. Remarca in legatura cu coruptia din Ucraina suna insa ironic, venita de la un prim-ministru acuzat de UE ca practica o coruptie la scara industriala pentru cei apropiati lui.
Totusi, un veto ar avea un cost urias pentru Ungaria, care ramane in mare parte dependenta de ajutorul financiar din partea Uniunii, mai ales intr-un moment in care mica sa economie se scufunda in criza.
Ceea ce-si putea permite Marea Britanie cand era in UE nu e la indemana Ungariei. Orban a tot declarat ca el nu vrea sa paraseasca Uniunea, „ci sa preia puterea din interior”, bazandu-se pe sprijinul populistilor din alte tari. Un calcul curios, din moment ce interesele nationale ale Italiei, guvernate tot de extrema dreapta, sau ale Olandei, imaginandu ca PVV-ul lui Geert Wilders ar ajunge la putere, nu sunt absolut deloc cele ale Ungariei, atat in chestiunile bugetare cat si in cele diplomatice.
Noi sanctiuni impotriva Rusiei
In timp ce Ungaria a opus pana acum un veto asupra intregului pachet de noi sanctiuni (al 12-lea), la Bruxelles se asteapta ca — dupa un sir de targuieli — obiectiile Budapestei sa fie ridicate. Aceasta runda de sanctiuni va fi probabil ultima pentru un timp. UE a ramas fara idei si energie pentru a produce mai mult si devine din ce in ce mai greu sa se obtina unanimitate cu privire la noile masuri.
Tot saptamana aceasta, Comisia Europeana urmeaza sa prezinte propunerea mult asteptata despre modul in care UE ar putea folosi o parte din banii generati din vanzarea activelor rusesti inghetate pentru a sprijini financiar Ucraina. Se estimeaza ca pana la 300 de miliarde de euro au fost inghetati de la invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia, in februarie 2022.
In sfarsit, cei 27 vor trece in revista rezultatele presedintiei rotative de sase luni a Uniunii Europene care a fost detinuta in acest semestru de catre Spania si care in prima jumatate a anului viitor ii va reveni Belgiei, inainte ca presedintia UE sa-i revina intre iunie-decembrie 2024… Ungariei!