Ministerul finlandez de Externe a anuntat joi ca a primit o nota diplomatica din partea Rusiei care acuza un act de vandalism la consulatul sau de pe insula demilitarizata Aland aflata in Marea Baltica intre Finlanda si Suedia, relateaza Reuters, transmite hotnews.ro.
Helsingin Sanomat, cel mai mare ziar din Finlanda, noteaza ca politia de pe Aland, insula principala a arhipelagului cu acelasi nume, a anuntat vandalizarea consulatului rusesc miercuri seara tarziu.
Potrivit politiei locale, cutia postala a consulatului si o fereastra a cladirii a fost deteriorata in urma atacului, o persoana sau persoane necunoscute smulgand cutia postala de pe suportul sau si aruncand o sticla de bere in fereastra, spargand-o.
Politistii s-au deplasat imediat la fata locului si au cautat persoane suspecte in zonele inconjuratoare insa sefului politiei locale, Johan Pawli, a declarat ca ofiterii investigheaza cazul ca pe un act obisnuit de distrugere.
Finlanda sugereaza ca Rusia face din tantar armasar
Presa finlandeza noteaza ca acest caz a capatat amploare internationala dupa ce TASS, una dintre agentiile de presa ale statului rus, a raportat incidentul, sustinand ca un grup de persoane fi aruncat un „dispozitiv sonor exploziv” in curtea consulatului si ca acesta ar fi pus in pericol „viata si sanatatea” misiunii diplomatice.
„Pana acum, informatiile politiei sunt in contradictie cu cele spuse de presa rusa”, mai noteaza jurnalistii de la Helsingin Sanomat.
Ministrul finlandez de Externe Pekka Haavisto a declarat ca Rusia a cerut in nota transmisa ca autoritatile finlandeze sa ia masuri pentru a proteja consulatul.
Consulatul rusesc din localitatea Mariehamn supravegheaza respectarea demilitarizarii insulei Aland, Moscova obtinand dreptul de a infiinta o misiune diplomatica aici prin tratatul de pace incheiat in urma Razboiului de Iarna (noiembrie 1939-martie 1940).
Incident diplomatic dupa vizita lui Zelenski in Finlanda
Acesta este primul incident intre Finlanda si Rusia dupa aderarea tarii nordice la NATO in data de 4 aprilie, el survenind imediat dupa o vizita-surpriza facuta de presedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Helsinki.
Vorbind la o conferinta de presa sustinuta alaturi de presedintele finlandez Sauli Niinisto, Zelenski a spus ca unul dintre motivele pentru care a calatorit la Helsinki a fost ca Ucraina doreste la randul ei sa devina un membru cu drepturi depline al aliantei militare.
Presedintele ucrainean a citat exemple de succese pe campul de lupta care au fost apoi urmate de noi ajutoare militare acordate Ucrainei.
„De aceea sunt sigur ca vom avea in curand avioane. Pentru ca in curand vom conduce o ofensiva, iar dupa ea sunt sigur ca ni se vor da avioane. As prefera sa fie invers, pentru ca ne-ar fi mai usor, dar este asa cum este si suntem recunoscatori pentru tot”, a spus presedintele ucrainean. „Avem nevoie de ele. Chiar avem nevoie de ele”, a subliniat el cu referire la avioane ale aliatilor occidentali.
Niinisto a temperat insa afirmatiile sale, declarand ca Finlanda nu poate dona avioane de lupta Hornet fabricate in SUA pentru ca sunt vechi si putine alte tari din Europa au modele similare, asa ca nu ar avea sens sa se construiasca un lant de servicii.
Zelenski isi va continua turneul diplomatic joi in Olanda, unde este asteptat sa vorbeasca la Haga.
Putin a spus ca Moscova nu este deranjata de aderarea tarilor nordice la NATO
Finlanda a solicitat oficial inceperea discutiilor de aderare la Alianta Nord-Atlantica in data de 15 mai a anului trecut, ca reactie la invazia ruseasca din Ucraina. Suedia a depus cererea de aderare la o zi dupa vecina sa nordica.
Vorbind despre renuntarea celor doua state nordice la neutralitatea lor istorica, presedintele rus Vladimir Putin a declarat la sfarsitul lunii iunie ca Rusia va raspunde cu aceeasi moneda daca NATO va amplasa infrastructuri militare in Finlanda si Suedia, dupa ce acestea se alatura aliantei militare.
Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a precizat ca nu este „nicio problema” pentru Rusia, daca Finlanda si Suedia adera la NATO. „Nu avem probleme cu Suedia si Finlanda, asa cum avem cu Ucraina”, a spus Putin la o conferinta de presa pe care a sustinut-o la Asgabat in timpul unei vizite oficiale in Turkmenistan.
„Daca Finlanda si Suedia vor, lasati-le sa se alature. Este treaba lor, se pot alatura oriunde doresc", a adaugat el.
Anterior, pe 14 mai, Putin i-a transmis presedintelui finlandez Sauli Niinisto ca ar fi o „greseala” ca Helsinki sa abandoneze statutul de neutralitate si sa adere la NATO. Putin a mai spus ca nu exista niciun fel de amenintare la adresa securitatii Finlandei, adaugand ca o eventuala schimbare a politicii sale externe ar putea avea un impact negativ asupra relatiilor bilaterale.
Atat Finlanda si Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO in data de 5 iulie a anului trecut.
Insa aderarea Suediei este blocata de opozitia Turciei si a Ungariei, negocierile cu guvernul presedintelui Recep Erdogan intrand in impas in contextul in care Turcia se pregateste de alegeri legislative si prezidentiale care ar putea duce la o schimbare a puterii la Ankara.
„Avertismentul” Rusiei dupa intrarea Finlandei in alianta
In pofida asigurarilor date de presedintele Vladimir Putin, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexandr Grusko, declarat in prima reactie a Moscovei fata de formalizarea mutarii ca Rusia isi va intari capacitatea militara in regiunile sale de vest si nord-vest, ca raspuns la aceasta.
„O parte din masuri au fost deja anuntate. Ne vom consolida potentialul militar in directia vest si nord-vest. In cazul in care fortele si echipamentele altor tari ale NATO vor fi stationate in Finlanda, vom lua masuri suplimentare pentru a asigura in mod fiabil securitatea militara a Rusiei”, a declarat adjunctul lui Serghei Lavrov.
Fostul premier finlandez Sanna Marin a declarat in luna mai a anului trecut ca Finlanda nu vrea ca NATO sa desfasoare arme nucleare sau sa infiinteze baze militare pe teritoriul sau chiar daca va deveni membra a aliantei.
Ea a precizat ca chestiunea desfasurarii de arme nucleare sau deschiderii de baze NATO in Finlanda nu face parte din negocierile de aderare ale tarii sale cu Alianta Nord-Atlantica.
„Si nici nu cred ca exista vreun interes in desfasurarea de arme nucleare sau deschiderea de baze NATO in Finlanda”, a subliniat fosta sefa a guvernului de la Helsinki.
Un sondaj de opinie realizat la inceputul acestui an in Finlanda arata ca aproape jumatate dintre finlandezi se opun infiintarii unei baze militare a NATO pe teritoriul national.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.