Testul NASA este programat sa faca istorie luni, 26 septembrie, iar „mini-aparatul de fotografiat” al navei spatiale LICIACube (prescurtarea de la Light Italian CubeSat for Imaging Asteroids) isi face incalzirea pentru a surprinde evenimentul, scrie NASA.
Asteroizii, mai mult decat simple roci potential periculoase, reprezinta in sinea lor mici lumi variate din punct de vedere geologic, care spun povestea originii Sistemului Solar, dar care sunt totusi putin cunoscute. Sonda HERA, ce va fi lansata dupa misiunea DART, are obiectivul de a explora aceste "taramuri necunoscute", informeaza AFP, citat de Agerpres.
In noaptea de luni spre marti, misiunea DART conceputa de NASA va incerca sa devieze un asteroid de pe traiectoria sa, ciocnindu-se cu Dimorphos, o mica "luna" care orbiteaza in jurul unui asteroid mai mare, Didymos, situat la o distanta de 11 milioane de kilometri de Terra.
Acest experiment doreste sa reduca orbita asteroidului mai mic in jurul asteroidului mai mare, pentru ca inginerii de la NASA sa poata afla daca omenirea este capabila sa modifice voluntar traiectoria unui asteroid ce ar ameninta planeta noastra.
"Un astfel de sistem alcatuit din doi asteroizi reprezinta un banc perfect de testare pentru un exercitiu de aparare planetara, dar este, totodata, un mediu complet nou", a rezumat Ian Carnelli, coordonatorul misiunii HERA din cadrul Agentiei Spatiale Europene (ESA).
Denumita HERA in semn de omagiu pentru zeita greaca a casatoriei, sonda europeana va fi lansata in octombrie 2024, cu o sosire prevazuta in 2026 pe asteroidul Dimorphos. Obiectivul sau: revenirea la "locul crimei" pentru a evalua consecintele impactului provocat de DART.
Testul privind devierea micului asteroid va fi astfel pe deplin documentat, gratie informatiilor ce vor fi colectate de instrumentele de la bordul sondei HERA (camere video, laser, imagini de inalta rezolutie, radar). Informatiile obtinute ii vor ajuta pe expertii in aparare planetara sa completeze cu un grad ridicat de fiabilitate modelele computerizate folosite la extrapolarea scenariilor privind impactul cu un asteroid.
"O lume noua"
"Trebuie sa cunoastem natura si compozitia asteroizilor, pentru ca, in functie de textura rocii, ei nu reprezinta acelasi pericol", a subliniat Bhavya Lal, administrator-asociat al NASA, la Congresul international de aeronautica organizat in aceasta saptamana la Paris.
Oamenii de stiinta se asteapta sa fie surprinsi de rezultatele acestor investigatii. "Pentru ca nu stim aproape nimic" despre aceste corpuri celeste", a spus Patrick Michel, investigator principal al misiunii HERA. "Este o lume noua pe care o vom descoperi", a adaugat el.
Acest astrofizician considera ca asteroizii "nu sunt simple roci plictisitoare din spatiu, ci mici lumi geologice fascinante si complexe, cu cratere, bazine, campuri de roci, ejectii de particule".
Insa cercetatorii cunosc foarte putine lucruri despre aceste teritorii din cauza faptului ca la suprafata lor gravitatia este foarte scazuta in raport cu cea de pe Terra: comportamentul materiei de acolo este "total paradoxal, nu putem sa ne bazam doar pe imagini pentru a sti cum se comporta acesti asteroizi, trebuie sa ii si atingem", a explicat Patrick Michel.
Un astfel de exemplu: O mica explozie provocata pe suprafata asteroidului Ryugu (descoperit in 1999) a format un crater de 15 metri, mult mai mare decat prognozau simularile computerizate. De asemenea, desi astrofizicienii credeau ca roca asteroidului era solida, "suprafata acestuia s-a comportat in mod surprinzator ca un fluid in timpul impactului".
Intoarcere in timp
Sistemele binare precum Didymos si satelitul sau Dimorphos reprezinta aproximativ 15% din asteroizii cunoscuti si, pana acum, nu au fost explorati.
Cu diametrul sau de 160 de metri (de marimea Marii Piramide din Gizeh), Dimorphos va fi cel mai mic asteroid explorat vreodata de catre oameni.
Instrumentele de la bordul sondei HERA vor incerca sa descifreze secretele lui Dimorphos: forma, masa, compozitia chimica, structura interna, rezistenta la soc, forma craterului provocat de DART. La finalul misiunii, un micro-satelit va incerca sa se plaseze pe suprafata asteroidului, pentru a masura felul in care ar putea sa ricoseze.
O astfel de documentare inedita ii va ajuta pe astrofizicieni sa calatoreasca inapoi in timp, intrucat asteroizii sunt excelenti "purtatori ai istoriei Sistemului Solar", a declarat Patrick Michel. Aceste mici corpuri telurice au pastrat in ele memoria compozitiei originale a Sistemului Solar si a planetelor sale, care s-au format in urma unor coliziuni.
"Astazi, ne aflam intr-o era in care toate suprafetele solide din Sistemul Solar prezinta cratere. Pentru a regasi insa scenariul original, trebuie sa intelegem ce se intampla atunci cand doua corpuri intra in coliziune. Nu in laborator, ci la o scara reala, gratie cuplului de misiuni DART-HERA", au explicat oamenii de stiinta.
Misiunea DART a fost lansata in noiembrie 2021 de la o baza din California. Dupa o calatorie de 10 luni, sonda americana va lovi asteroidul Dimorphos luni seara, la ora 23:14 GMT, cu o viteza de peste 20.000 de km/h.
Vehiculul spatial nu este mai mare decat un automobil, iar tinta lui are un diametru de circa 160 de metri (jumatate din inaltimea Turnului Eiffel).
Nu exista niciun motiv de panica, intrucat Dimorphos nu reprezinta in niciun caz o amenintare pentru Terra: orbita sa in jurul Soarelui trece la o distanta de 7 milioane de kilometri de planeta noastra.
Momentul impactului se anunta a fi unul spectaculos si va putea fi urmarit in direct pe site-ul agentiei spatiale americane.
Obiectivul nu consta in distrugerea asteroidului, ci intr-o usoara deviere a acestuia, printr-o "tehnica de impact cinetic".
Dimorphos este un satelit al asteroidului Didymos (780 de metri in diametru), in jurul caruia efectueaza o rotatie completa in 11 ore si 55 de minute. Scopul misiunii DART este acela de a reduce orbita lui Dimorphos in jurul lui Didymos cu aproximativ 10 minute.
Aceasta modificare va putea fi masurata de pe Terra, observand variatia de stralucire luminoasa atunci cand micul asteroid va trece prin fata asteroidului mai mare.
Pentru a atinge o tinta atat de mica, vehiculul spatial se va indrepta in zbor autonom in ultimele patru ore, la fel ca o racheta autoghidata.
Camera sa video, Draco, va realiza in ultimul moment primele imagini ale asteroidului, cu un ritm de o imagine pe secunda, vizibile in direct pe Terra cu o intarziere de doar 45 de secunde.
Trei minute mai tarziu, un satelit de marimea unei cutii de pantofi, denumit LICIACube si eliberat cu cateva ore mai devreme de la bordul sondei DART, va trece la 55 de kilometri distanta de asteroid pentru a fotografia urmarile impactului. Imaginile vor fi trimise spre Terra in saptamanile si lunile urmatoare.
Evenimentul va fi observat si de telescoapele spatiale Hubble si James Webb.
Foarte putini dintre asteroizii cunoscuti sunt considerati potential periculosi pentru Terra si niciunul dintre ei nu se va apropia de planeta noastra in urmatorii 100 de ani.
"Insa va garantez ca daca asteptati destul de mult timp, va aparea un astfel de obiect cosmic", a declarat Thomas Zurbuchen, director stiintific la NASA.
Aproape 30.000 de asteroizi de toate marimile au fost catalogati in proximitatea Terrei (denumiti geocrucisatori, intrucat orbita lor se intersecteaza cu cea a Pamantului). Aproximativ 3.000 de asteroizi noi sunt descoperiti in fiecare an.
Aproape toti dintre cei care au diametre de peste 1 kilometru au fost depistati deja, afirma oamenii de stiinta. Insa ei spun totodata ca, pentru moment, sunt cunoscuti doar 40% dintre asteroizii ce masoara peste 140 de metri in diametru - care sunt capabili sa distruga regiuni intregi de pe Terra.
Daca sonda DART isi va rata tinta, ea va avea suficient de mult carburant pentru a face o noua tentativa peste doi ani.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.