Desi zeci de mii de persoane din intreaga lume au contractat noua tulpina de coronavirus, dintre care 3.221 au si murit, aceasta nu este nici pe departe principala cauza a deceselor la nivel mondial in 2020.
Potrivit statisticilor furnizate in timp real de Worldometer, peste 10.000.000 de oameni au murit din diverse cauze in 2020.
Cauzele cele mai comune care s-au soldat cu decese sunt:
2.271.760 - decese cauzate de boli transmisibile;
1.437.203 - decese cauzate de cancer;
874.804 - decese cauzate de HIV;
874.798 - decese cauzate de fumat;
437.698 - decese cauzate de alcool;
236.224 - decese cauzate de accidente in trafic;
171.650 - decese cauzate de malarie;
86.012 - decese cauzate de raceala de sezon;
54.094 - decese in timpul nasterii;
3.221 - decese cauzate de coronavirus.
Alte statistici arata, de asemenea, ca bolile cardiovasculare, cancerul, bolile cronice respiratorii si diabetul face cele mai multe victime la nivel global.
Romania, pe ultimul loc in UE la “cauze tratabile ale mortalitatii”
Speranta de viata in Romania este printre cele mai scazute din Uniunea Europeana si, desi a crescut din anul 2000, ramane cu aproape sase ani sub media UE, potrivit raportului Comisiei Europene privind sanatatea in UE, publicat joi.
Factorii de risc comportamentali sunt larg raspanditi si constituie o amenintare grava la adresa sanatatii populatiei, alimentatia deficitara si lipsa activitatii fizice reprezentand o preocupare majora, se arata in raport, care atrage atentia ca desi rata obezitatii la adulti este printre cele mai scazute din UE, cea in randul copiilor a crescut semnificativ in ultimii ani, relateaza Agerpres.
Peste 30% dintre barbati (si numai 8% dintre femei) fumeaza, iar fumatul regulat in randul adolescentilor este, de asemenea, la un nivel ridicat.
Si consumul de alcool este ridicat: 50% dintre barbati consuma excesiv alcool in mod regulat, arata CE, care semnaleaza ca nu au existat initiative recente privind consumul de alcool.
Referitor la Romania, raportul mai constata ca mortalitatea evitabila ramane ridicata, cheltuielile in ceea ce priveste sanatatea au atins un nivel minim istoric si sunt mult sub nivelul celor din oricare alta tara din UE, iar deficitul de forta de munca in domeniul sanatatii ramane critic.
Speranta de viata variaza in functie de gen si educatie
Mortalitatea evitabila ridicata si numarul mare de decese din cauze care pot fi tratate indica faptul ca trebuie imbunatatit modul de abordare a factorilor de risc si ca ar trebui sporita eficacitatea serviciilor de asistenta medicala.
Speranta de viata la nastere variaza substantial in functie de gen si de educatie. De exemplu, barbatii cu cel mai inalt nivel de educatie traiesc cu zece ani mai mult decat cei cu cel mai mic nivel de educatie.
Cheltuielile alocate sanatatii au atins un minim istoric
In ceea ce priveste cheltuielile alocate sanatatii, acestea au atins un nivel minim istoric si sunt mult sub nivelul celor din oricare alta tara din UE, atat pe cap de locuitor, cat si ca procent din PIB (5,2 % din PIB in 2017 fata de media UE de 9,8 %), se arata in raportul CE, care subliniaza ca subfinantarea sistemului submineaza capacitatea Romaniei de a raspunde nevoilor actuale ale populatiei.
Cheltuielile, limitate, sunt directionate catre spitale si asistenta medicala acordata in spitale, asistenta primara si comunitara fiind astfel in continuare subdezvoltate.
Ineficienta serviciilor de sanatate, inclusiv oferta excedentara de paturi de spital, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii si integrarea deficitara a serviciilor de asistenta accentueaza aceasta situatie, detaliaza raportul privind sanatatea din Romania.
Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sanatatii este finantata din fonduri publice (79 %), insa cota cheltuielilor suportate “din buzunar” (aproximativ 20%) poate fi substantiala, in special pentru categoriile vulnerabile. Cea mai mare parte a cheltuielilor “din buzunar” se refera la produsele farmaceutice.
Pe langa costuri, distributia inegala a serviciilor medicale si a lucratorilor din domeniul sanatatii ridica obstacole in calea accesului la ingrijire medicala, in special pentru cei care locuiesc in zonele rurale.
Lacunele actuale in ceea ce priveste acoperirea demografica pe care o au asigurarile sociale de sanatate lasa, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fara carte de identitate (cu impact disproportionat asupra populatiei rome), persoanele fara venituri care nu sunt inregistrate in sistemul de prestatii sociale sau cele din economia informala care nu isi declara veniturile, se precizeaza in raport.
Deficit de forta de munca in domeniul sanatatii
Deficitul de forta de munca in domeniul sanatatii ramane critic, numarul de medici si de asistente medicale fiind printre cele mai scazute din Europa. In 2018, guvernul a abordat aceasta problema printr-o Ordonanta de urgenta care prevede cresteri salariale substantiale si rapide, in urma careia salariile medicilor rezidenti din spitalele publice au crescut de peste doua ori.
Ordonanta a fost adoptata ca urmare a unor proteste si se spera ca o mai buna remunerare va contribui la pastrarea personalului medical si la reducerea emigratiei.
Raportul CE arata totodata ca sistemul de sanatate din Romania se confrunta si cu probleme de guvernanta. Nu exista o evaluare sistematica a performantelor si, in general, nu exista transparenta.
S-au facut schimbari frecvente in structurile de conducere, cu peste 12 ministri ai sanatatii in zece ani, precum si schimbari frecvente de management la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Toate acestea submineaza stabilitatea, coordonarea si progresul reformelor, concluzioneaza raportul.
Sursa: stirileprotv.ro