Extremistul Anders Behring Breivik, autorul a doua atacuri sangeroase la 22 iulie in Norvegia, va comparea pentru prima data "public" la viitoarea sa audiere la tribunalul din Oslo, la 19 septembrie, a decis luni judecatorul.
Respingand o cerere a politiei ca audierea sa aiba loc cu usile inchise, judecatorul a decis ca presa, rudele victimelor, supravietuitorii si alte persoane care au suferit un prejudiciu ar putea asista la audierea care va analiza prelungirea arestului prevenitv al lui Behring Breivik si va stabili conditiile in care se va mentine acesta.
Sedinta va fi totusi incadrata de reguli foarte stricte: va ramane inchisa pentru alti membri ai publicului, fotografiile presupusului ucigas nu vor fi autorizate, iar jurnalistii prezenti in sala nu vor putea relata despre declaratiile facute cu aceasta ocazie.
Politia a cerut ca audierea sa aiba loc cu usile inchise, la fel ca precedentele, afirmand ca se teme ca Behring Breivik va incerca sa comunice cu eventualii complici.
Ea va contesta decizia tribunalului, potrivit unui oficial, Christian Hatlo, citat de cotidianul Verdens Gang (VG) pe site-ul sau de Internet.
Apararea a cerut inca de la inceput ca dezbaterile sa fie publice.
"Curtea nu vede de ce prezenta publicului ar putea complica elucidarea cazului", scrie judecatoarea Anne Margrethe luni, in decizia sa.
"In avizul politiei in favoarea desfasurarii audierii cu usile inchise, sunt foarte putine elemente concrete privind tipul de informatie pe care suspectul ar putea-o transmite si privind identitatea si rolul acestor eventuali (complici)", a precizat ea.
In afara de prelungirea detentiei provizorii a lui Behring Breivik, judecatorul se va pronunta in cursul audierii si asupra mentinerii lui in izolare totala.
Behring Breivik, in varsta de 32 de ani, a recunoscut ca este autorul atentatului cu bomba impotriva sediului Guvernului norvegian din Oslo, apoi al atacului imptoriva unei reuniuni a tinerilor pe insula Utoeya, situata la circa 40 de kilometri nord-vest de capitala, doua atacuri soldate cu 77 de morti in total.
Prezentandu-se drept un cruciat al razboiului impotriva "invaziei musulmane" si multiculturalismului in Europa, el afirma ca a actionat singur, evocand existenta altor celule in Norvegia si in strainatate.