Lana oilor Latxa este folosita pentru a inlocui plasticul si materialele obtinute din petrol, intr-un proiect european denumit Lanaland.
Lanaland este un proiect hispano-francez, finantat din fonduri europene, coordonat de Neiker, centru tehnologic aflat sub controlul guvernului regional basc specializat in crearea de solutii inovatoare pentru sectoarele agro-zootehnic si forestier, informeaza EFE, citata de Agerpres.
Proiectul a aparut din nevoia de a da o intrebuintare lanii de oaie Latxa (oaie originara din Tara Bascilor si Navarra, in nordul Spaniei, asemanatoare cu rasa Turcana din Romania, si care produce o lana foarte grosiera, formata din fibre groase fara ondulatii - n.r.) care de cativa ani nu mai era utilizata.
Oile, al caror lapte este folosit la producerea branzei cu denumire de origine Idiazabal, sunt tunse in fiecare an, iar in urma acestui proces se obtin anual doua mii de tone de lana.
Coordonatoarea proiectului, Miriam Pinto, a explicat pentru EFE ca acest volum de lana ocupa "un spatiu enorm", deoarece are o densitate intre 20 si 50 de kilograme pe metru patrat, si din acest motiv a aparut nevoia de a gasi o solutie la o problema care s-a agravat cand, in 2016, pe fondul sanctiunilor impuse Rusiei, folosirea traditionala a acestei lani - exportata si folosita la confectionarea covoarelor si tapiseriilor - a disparut.
Din acest motiv, s-a pus problema gasirii unor solutii pentru "valorificarea lanii de Latxa cu scopul de a transforma aceasta materie prima reziduala intr-un nou produs cu valoare economica si care sa poata oferi venituri suplimentare, rezolvand in acelasi timp o problema de mediu", explica Pinto.
O noua viata pentru lana de oaie Latxa ca inlocuitoare a plasticului
In timp ce lana merinos are o intrebuintare textila evidenta, deoarece este fina si deja bine integrata pe piata, lana de oaie Latxa are firul foarte gros si niste caracteristici care o fac "extrem de aspra, ceea ce exclude din start folosirea sa pe piata textila", mai spune Pinto.
Unul dintre cele patru proiecte concrete pe care s-a concentrat Lanaland este crearea de material biodegradabil pornind de la lana oii Latxa. In prezent, din aceasta lana au fost realizate prototipuri de benzi de semnalizare pentru a marca de exemplu culoarele la cursele de motocros. Primele prototipuri de benzi de semnalizare au fost deja fabricate, iar in prezent cercetatorii studiaza nivelurile de degradare si de compostabilitate ale produsului final.
Recuperarea acestor benzi dureaza de obicei destul de mult, aminteste Pinto, iar uneori acestea pot ramane in natura, cu toate consecintele pe care le reprezinta folosirea benzilor traditionale din plastic. Insa cu acest prototip, daca benzile sunt uitate in natura sau lasate pur si simplu acolo, ele "se vor degrada in cateva saptamani fara a afecta mediul inconjurator".
Totodata, la Scoala de Inginerie din cadrul Universitatii Tarii Bascilor din San Sebastian este dezvoltat, in colaborare cu companii si asa-numite centre de I+D+i (investigare, dezvoltare, inovatie - n.r.) de ambele parti ale frontierei, un inlocuitor de fir pentru imprimantele 3D. Scopul este ca materialul rezultat sa fie biodegradabil, cu toate ca mixarea anumitor polimeri va face ca acest caracter degradabil sa fie mai redus decat in cazul benzilor de semnalizare confectionate din lana oii Latxa.
"Pentru moment ne concentram pe un fir pentru imprimante 3D si, odata obtinuta si stabilita durabilitatea si proprietatile sale, vom lucra mai aplicat la elaborarea produsului final", a explicat Pinto.
Lana contra poliester
O alta posibila utilizare pentru acest excedent de lana ar fi transformarea ei in asa-numita "tesatura netesuta", prin producerea de umplutura pentru articole precum echipamentele de lucru pentru conditii de mediu extreme sau pentru profesii cu cerinte speciale, datorita caracteristicilor sale hidrofobe si ignifuge.
Lana oii Latxa ar putea inlocui totodata traditionalele umpluturi pentru gecile de iarna, la care se folosesc de obicei fie fulgi si pene de la pasari, fie un material pe baza de poliester, material sintetic obtinut din petrol, o sursa neregenerabila.
In plus, Camera de Agricultura din Pirineii Occidentali si Universitatea din Pau si Regiunea Adour au inceput un studiu pentru a stabili care este compozitia adecvata pentru dezvoltarea microorganismelor care ajuta la degradarea lanii si folosirea ei ulterioara ca fertilizant in agricultura.