Fenomenul asasinatului, politic sau nu, reprezinta una dintre trasaturile specifice spatiului post-sovietic unde frica de schimbare legitimeaza violenta. Majoritatea politicienilor sau figurilor publice care si-au pierdut viata sau au suferit atentate au avut directa legatura cu opozitia politica, zonele strategice rusesti si anchetele, respectiv actiunile de atac public la adresa figurii prezidentiale.
Moscova este din nou sub presiunea mediatica internationala si a protestelor populare interne care contesta autoritatea lui Vladimir Putin. In weekendul ce tocmai a trecut, peste 3000 de protestatari au fost ridicati de catre fortele de ordine pe tot teritoriul Rusiei.
Motivul a fost dat de arestarea pe 17 ianuarie a oponentului politic Alexei Navalnii. Actiunile de opozitie au fost organizate si sustinute pe canalele de social-media de catre Fundatia Anticoruptie, a carui fondator este insusi Nalvnii. Activistii ONG-ului au declarat public existenta unui plan de actiune in cazul in care fondatorul ar fi fost arestat.
Pe 19 ianuarie, Fundatia Anticoruptie publica documentarul prin care imaginea lui Putin este pusa in legatura cu sistemul oligarhic si abuzul de autoritate, incepand de la primele functii politice pana la realitatea politica de astazi.
Rusia actuala reprezinta structura unei oligarhii, care actioneaza din umbra sub egida lui Putin, in rolul de actor international in conturarea unei lumi multipolare, astfel se justifica necesitatea interventiei in Siria si suportul pentru Bashar al-Assad, suport care a generat o investitie de 500 de milioane de USD in petrol, nevoia de a consolida o uniune EuroAsiatica ca rivala a Uniunii Europene.
Frica de opozanti sau confortul puterii?
Din punct de vedere politic ramane de vazut daca Navalnii va strange capital electoral si sustinere internationala in eventualitatea candidaturii sale la presedintie din 2024, asta doar in situatia in care va reusi sa fie achitat de cei aproximativ 14 de inchisoare, asa cum isi doreste Kremlinul.
In actualul context politic, dominat de criza economica si focusarea politicilor de stat pe combaterea pandemiei Covid-19, Putin a lansat un apel de modificare a Constitutiei prin referendum, la 1 iulie 2020, prin care a supus la vot posibilitatea de modificare si aplicare a legilor prin referendum si extinderea posibilitatii de a candida pana in anul 2036, inca doua mandate prezidentiale de sase ani.
Pozitia lui Putin este insa instabila, datorita prezentei lui Navalnii. Pe 22 decembrie 2020 presedintele Rusiei a semnat decretul prin care se acorda imunitate pe viata tuturor fostilor si actualilor presedinti ai Rusiei, adica a singurilor doi ramasi dupa caderea URSS, Dimitri Medvedev si presedintele in functie (Boris Yeltsin a murit in 2007).
Statutul presedintelui rus a fost deseori combatut prin proteste care contestau al doilea mandat, ocuparea Abhaziei si Osetiei de Sud, ambele in 2008, iar din 2011, cand economia Rusiei a scapat de sub control, Putin a lansat o politica dura impotriva actiunilor de opozitie care acuzau despotismul.
„Toti cei responsabili de inalta tradare vor da coltul”
Sistemul de putere construit de Putin a mizat pe consolidarea fricii ca mecanism de conservare in randul figurilor de autoritate. Imaginea liderului rus devine sinonima cu statul, disparitia lui va duce, in final, la acapararea Rusiei de forte inamice aflate sub controlul unei ideologii straine si pierderea definitiva a caracterului identitar rus.
Vocile care opun rezistenta sunt supuse riscului de a-si pierde libertatea sau, in cele mai multe cazuri, viata. Fenomenul asasinatului, politic sau nu, reprezinta una dintre trasaturile specifice spatiului post-sovietic unde frica de schimbare legitimeaza violenta.
Majoritatea politicienilor sau figurilor publice care si-au pierdut viata sau au suferit atentate au avut directa legatura cu factiunile separatiste, zonele strategice rusesti si anchetele, respectiv actiunile de atac public la adresa figurii prezidentiale.
Printre cele mai cunoscute cazuri de tentative recente de asasinat a fost Serghei Skripal, fost spion rus, acuzat de tradare si amenintat indirect in 2010 de catre Putin prin formula: „toti cei responsabili de inalta tradare, vor da coltul ”.
Declaratia a survenit in contextul schimbului de spioni intre SUA si Rusia, context in care spionul dublu Skripal si fiica sa au primit azil politic in Marea Britanie. Riscul reprezentat de fostul agent era dat de gradul inalt de acces la informatiile cu caracter secret, acestea putand fi folosite oricand impotriva sistemului oligarhic de putere, dar mai ales impotriva retelei rusesti de informatori la nivel global.
Agentul chimic folosit in martie 2018 este cunoscut drept Noviciok, o neurotoxina inventata de savantul sovietic Vladimir Uglev, in anul 1975, folosita ca un inlocuitor al otravirii cu ricina.
Avantajul Noviciok este dat de faptul ca neurotoxina poate fi dozata de asa natura incat sa genereze paralizie si leziuni permanente cerebrale, mentinand victima totusi in viata sau poate genera asfixierea la cateva ore. Skripal si fiica sa Iulia, si ea afectata, au supravietuit datorita faptului ca agentul toxic a fost distribuit intr-un spatiu exterior in forma lichida, iar vremea specifica Marii Britanii a diminuat din potentialul letal. In prezent Skripal este pus sub protectie si se presupune ca ar locui in Noua Zeelanda impreuna cu Iulia.
Alexei Navalnii insusi a fost o victima care a supravietuit aceleiasi toxine, intrand in coma profunda pe 20 august 2020. Fundatia Anticoruptie a reusit sa contacteze un agent de informatii FSB care a admis intregul de proces de pregatire al expunerii la Noviciok.
Presupusul agent Konstantin Kudryavtsev a fost intervievat chiar de Navalnii in cursul lunii decembrie 2020, acesta din urma s-a dat drept un aghiotant al Secretarului Consiliului de Stat, Nicolai Pratrushev, pentru a obtine o marturie prin care agentul recunostea existenta operatiunii si a procedeelor prin care victima a fost supusa neurotoxinei in Tomsk. Intregul dialog nu a fost recunoscut la nivel oficial de nici un reprezentant FSB sau de un oficial de la Kremlin.
Un alt caz de atentat cu Noviciok esuat a fost cel al omului de afaceri bulgar Emilian Gebrev care, in aprilie 2015, prezenta simptome similare victimelor neurotoxinei. Potentialele motive din spatele atacului impotriva magnatului bulgar tin de implicarea in comertul cu arme in zonele fierbinti: Georgia, Ucraina si Siria].
Activitatile lui Gebrev au fost simultane cu interventiile militare rusesti, insa fara a le sustine logistic direct sau indirect.
O alta modalitate de otravire a fost folosita in cazul Alexander Litvinenko prin utilizare de poloniu 210. Se presupune ca fostul agent FSB, cunoscut pentru atacurile publice impotriva lui Putin incepand cu interventia Rusiei in Cecenia, a fost expus la agentul toxic intr-un restaurant din hotelul londonez Millenium, in noiembrie 2006.
Folosirea poloniului a tinut, in cazul acesta, de o forma de declaratie politica, fiindca victima a fost expusa radiatii de tip nuclear, prezentand efectele secundare specifice prin distrugerea celulelor. Litvinenko a recunoscut public, de pe patul de spital, ca Putin se afla in spatele asasinatului politic.
Motivul care l-ar fi determinat pe liderul de la Kremlin sa actioneze in aceasta directie a fost continua campanie a lui Litvinenko de a dezvalui implicarea de tip mafiot a statului rus in gestionarea zonelor de interes strategic. FSB si Putin aveau in comun fata de fostul agent un sentiment de tradare nationala prin dezvaluirea operatiunilor strict secrete.
In anul 2006, Putin a lansat o serie de politici cunoscute sub numele de Legi Antiteroriste, care ofereau putere directa si extrajudiciara liderului rus de a intreprinde actiuni impotriva persoanelor considerate un risc national, indiferent de teritoriul in care aceste se aflau.
Reactia statului rus nu s-a lasat asteptata, astfel ca odata cu moartea lui Litvinenko, Serghei Abeltsev, membru al Dumei de stat, declara pe 24 noiembrie, la o zi dupa moartea fostului agent, ca moartea lui va servi ca un exemplu pentru toti tradatorii indiferent de culoare sau locul in care se afla.
Toxine neidentificate
Inca neelucidat a ramas cazul lui Yuri Shchekochikhin, care in iulie 2003 moare in urma unei boli rare, cazul in sine si informatiile aferente acestuia fiind clasificate.
Pozitia lui Shchekochikhin a fost una privilegiata, fiind jurnalist de investigatii si membru in Duma de stat. Majoritatea anchetelor faceau referire la interventia FSB-ului in politica si gestionare de tip terorist a cazurilor opozantilor politici, totul bazandu-se pe criteriului violentei legitime a statului.
In aceeasi situatie s-a aflat si Pyotr Verzilov, jurnalist rus cunoscut pentru anchetele curajoase si investigatiile economice indreptate impotriva oligarhilor, dar si un sustinator al grupului Pussy Riot. In septembrie 2018, acesta este spitalizat, fiind paralizat, cu vederea si auzul puternic afectate.
Un alt caz suspect este cel al consilierului politic Vladimir Kara-Murza, recunoscut pentru pozitiile vehemente anti-Putin si influenta pe care o detine in Congresul american. Kara-Murza a suferit doua tentative de asasinat in 2015, respectiv in 2017, ambele petrecute in timpul vizitelor de lucru in Moscova.
Analizele ulterioare au dovedit existenta unei neurotoxine, insa nu s-a putut identifica in clar agentul toxic fiindca opozantul a fost spitalizat pe teritoriul Rusiei, iar documentele au fost clasificate, in ciuda cererilor legale de oferire a informatiilor in ancheta depuse de catre SUA.
In 2006, Serghei Mokhov este spitalizat de urgenta dupa ce a fost atacat de o persoana necunoscuta, care a patruns prin efractie in casa, in urma altercatiei fiind injectat cu o substanta misterioasa.
Din fericire, viata nu i-a fost pusa in pericol fiindca el nu ar fi fost tinta directa a atacului, ci a fost vorba doar de un mesaj adresat de fapt sotiei lui Lyobov Sobol. Aceasta este unul dintre liderii politici care il sustine in mod constant pe Alexei Navalnii, fiind parte din Fundatia Anticoruptie.
2024: Putin sau nimic?
Controlul prin campaniile media este intarit si de consolidarea fricii ca mecanism de conservare in randul figurilor de autoritate, asa cum este cazul lui Putin. Imaginea liderului rus devine sinonima cu statul, iar disparitia acestuia va duce, in definitiv, la acapararea Rusiei de forte inamice aflate sub controlul unei ideologii straine si pierderea definitiva a caracterului identitar rus.
Vocile care opun rezistenta sunt reduse la tacere, insa indiferent daca Putin a reusit sa obtina intoarcerea mandatului prezidential in favoarea sa, actualul context dat de esuarea campaniei de vaccinare si emergenta campaniilor populare anti-Putin determina subrezirea autoritatii prezidentiale.
De-a lungul multiplelor sale mandate, Putin a reusit sa scape de oprobiul public, insa intrebarea care se pune este daca va reusi sa recastige alegerile din 2024. Mai ales in contextul unei crize economice care se preconizeaza a fi una dintre cele mai agresive din istoria recenta.