Vladimir Putin a lansat un ultimatum major la adresa Marii Britanii, cerându-i să renunțe la protecția nucleară oferită aliaților europeni, în cadrul unui acord propus pentru încheierea războiului din Ucraina.
Un document elaborat de negociatorii ruși stabilește o serie de condiții ample pe care Moscova dorește să le vadă îndeplinite înainte de a accepta pacea. Printre acestea se numără obligarea Marii Britanii și Franței să renunțe la protecția nucleară oferită altor țări europene, potrivit Express.co.uk.
Cerințele fără precedent, care ar remodela fundamental arhitectura de securitate a Europei, sunt incluse într-un document datat 10 noiembrie și obținut de publicația The New York Times de la o persoană implicată în negocieri.
În esență, Moscova încearcă să priveze statele europene membre NATO de un nivel important de protecție împotriva agresiunii ruse, slăbind totodată prezența alianței militare de-a lungul granițelor sale estice.
Documentul solicită retragerea forțelor NATO la pozițiile pe care le ocupau în 1997, înainte ca alianța să se extindă în Europa de Est și în statele baltice, scrie știrileprotv.ro
De asemenea, Rusia cere încetarea asistenței militare occidentale pentru Ucraina, inclusiv a livrărilor de arme și echipamente militare, și insistă ca Kievul să renunțe la aspirația de a adera la NATO.
Printre condițiile Rusiei se numără și cererea ca Marea Britanie și Franța să renunțe la armele nucleare
Una dintre cele mai importante cerințe vizează descurajarea nucleară britanică, asigurată prin sistemul Trident.
Kremlinul dorește ca Marea Britanie și Franța să excludă posibilitatea utilizării armelor nucleare pentru protejarea altor state europene, ceea ce ar putea lăsa țările membre NATO fără sprijinul lor în cazul unui atac rusesc.
De zeci de ani, Marea Britanie menține un arsenal nuclear menit să contribuie la protejarea aliaților săi, astfel că această cerință reprezintă o provocare directă la adresa rolului țării în securitatea europeană.
Propunerile readuc în discuție cererile formulate de Moscova în decembrie 2021, cu doar câteva luni înainte de lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
Moscova ar accepta aderarea la UE a Ucrainei, dar fără să facă parte din mecanismele de apărare
Rusia a indicat, de asemenea, că ar putea accepta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să rămână în afara mecanismelor comune de apărare ale blocului comunitar.
Aceste condiții ar impune Ucrainei restricții semnificative în ceea ce privește viitoarele sale garanții de securitate, solicitând totodată statelor occidentale să își reducă angajamentele militare.
Cerințele apar în contextul reluării eforturilor diplomatice pentru încheierea conflictului, reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite purtând discuții la Abu Dhabi la începutul acestei luni.
Cu toate acestea, cel mai recent document sugerează că Moscova rămâne hotărâtă să obțină concesii ample, în loc să negocieze pur și simplu încheierea luptelor.
Cerințele sunt cu atât mai importante cu cât în Europa crește îngrijorarea privind fiabilitatea Statelor Unite ca aliat în cadrul NATO, sub conducerea lui Donald Trump.
Liderii europeni sunt tot mai preocupați de angajamentul administrației Trump față de alianță, mai ales în condițiile în care președintele american a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării utilitatea NATO și a făcut presiuni asupra statelor europene membre pentru a-și majora cheltuielile de apărare.
Liderii europeni, îngrijorați că SUA s-ar alinia cu Rusia, nu Ucraina
Există, de asemenea, temeri că Donald Trump se aliniază tot mai mult cu poziția Kremlinului, în loc să îl susțină ferm pe Volodimir Zelenski.
Abordarea sa privind încheierea războiului a provocat îngrijorare în rândul aliaților europeni, care se tem că Kievul ar putea fi constrâns să accepte concesii teritoriale și de securitate ce l-ar lăsa vulnerabil în fața unor noi agresiuni rusești.
Donald Trump l-a criticat în repetate rânduri pe Volodimir Zelenski, în timp ce administrația sa a purtat negocieri cu Moscova privind viitorul conflictului.
Această situație a alimentat temerile că Vladimir Putin ar putea profita de divergențele dintre Washington și partenerii săi europeni pentru a obține concesii pe care Rusia le urmărește de mult timp.
În acest context, cererile Rusiei ca Marea Britanie și Franța să renunțe la protecția nucleară oferită aliaților europeni sunt deosebit de îngrijorătoare.
Pe fondul incertitudinii privind viitorul garanțiilor de securitate americane, descurajarea nucleară britanică și angajamentul Londrei de a proteja statele europene membre NATO ar putea deveni și mai importante.
Pentru Moscova, însă, slăbirea acestor mecanisme ar reprezenta o victorie strategică majoră, care ar putea submina unitatea europeană și ar lăsa statele individuale mai expuse presiunilor Rusiei.


