Saptamana dificila a lui Vladimir Putin a fost incheiata de cuvintele presedintelui american Joe Biden, care l-a avertizat impotriva folosirii armelor chimice sau nucleare pe frontul ucrainean: "Nu o face, nu o face. Daca ai face-o, fata razboiului s-ar schimba", a spus Biden intr-un interviu la CBS, ca si cum i s-ar fi adresat direct. Presedintele SUA nu a intrat in detalii despre care ar putea fi raspunsul SUA in cazul in care va aparea evenimentul nuclear, dar a asigurat: Vor fi consecinte". scrie La Stampa, citat de Rador.
Intrucat Pentagonul nu a identificat inca elemente care sa sugereze o evolutie nucleara a conflictului - cel mult ipoteza vehiculata in cercurile militare este aceea a unei posibile utilizari a tacticii atomice cu raza scurta de actiune -, cuvintele lui Biden arata de fapt inspre campul de lupta.
Inca din iunie, odata cu decizia de a trimite sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate la Kiev si de a consolida instruirea privind utilizarea noilor instrumente, axa luptei s-a schimbat definitiv in favoarea partii ucrainene.
Si acest lucru a avut un efect de domino asupra situatiei de izolare politica a Rusiei, care a fost pus in scena, colateral, si la summitul de la Samarkand din 15 si 16 septembrie.
Aici liderii asiatici prezenti - in special China si India - nu s-au exprimat in sprijinul lui Vladimir Putin in modul in care se astepta el si, desi serviciul de presa oficial rusesc a minimizat divergentele, misiunea de recuperare a consensului nu se poate spune ca a avut succes.
Printre detaliile iesite la iveala la finalul summitului, se numara si asteptarile la care a fost supus presedintele rus inainte de inceperea diferitelor intalniri bilaterale. S-au dus vremurile in care i se permitea sa apara cu cel putin 45 de minute intarziere sau sa-si faca oaspetii sa astepte in anticamerele incomode.
De data aceasta, fotografiile nemiloase ale ceremonialului uzbec, care a organizat summitul, il infatisau singur, in fata unui scaun gol, asteptand sosirea liderilor Kazahstanului, Uzbekistanului si Tadjikistanului pentru a-i strange mana.
Republicile din Asia Centrala sunt cele care au exprimat in fata Chinei cea mai mare ingrijorare cu privire la consecintele razboiului din Ucraina: se tem ca vor fi victimele succesive ale maniilor imperialiste ale Kremlinului si nu se simt mai in siguranta in politicile lor de aparare si control al teritoriului. Si Erdogan l-a facut sa astepte cateva minute, iar relatiile cu Turcia s-au racit si din cauza tensiunilor din Caucazul de Sud.
Atacul Azerbaidjanului asupra Armeniei probabil nu ar fi avut loc in prezenta unei Rusii care nu ar fi fost slabita pe frontul ucrainean, care ar fi fost capabila sa supravegheze securitatea Erevanului.
Erdogan nu a ascuns divergentele care au fost inregistrate si in chestiunea Ciprului de Nord si a aprovizionarii cu ingrasaminte si produse alimentare din Ucraina, care afecteaza intregul comert din Marea Neagra.
Cele mai mari momente stanjenitoare au fost, insa, inregistrate cu India si China, care sunt, intre altele, impartite pe diferite dosare - de la controlul sferelor de influenta din Asia Centrala pana la cele din Indo-Pacific - dar care s-au gasit in armonie tocmai in evaluarea razboiului din Ucraina: "Nu este momentul sa ne razboim", a spus Modi.
"Inteleg preocuparile Chinei", a fost nevoit Putin sa-i raspunda lui Xi Jinping, in fata argumentului presedintelui chinez cu privire la importanta unei lumi pasnice.
Intoarcerea la Moscova s-a petrecut, asadar, sub semnul unei mari slabiciuni, iar riscul pentru el acum este sa se produca si o prabusire drastica a consensului intern.
In presa independenta si in cele mai populare canale Telegram, incep sa apara meme-uri si videoclipuri care ridiculizeaza singuratatea presedintelui rus.
Si incep sa se citeasca tot mai multe articole care pun in discutie modalitatile unei demiteri a presedintelui.
Sunt foarte citate exemplele de incercare de inlaturare, intre 1993 si 1999, a lui Boris Eltin, dar care, toate, au esuat, potrivit La Stampa, citat de Rador.