Mai mult de un sfert dintre britanicii care au votat pentru iesirea din UE, la referendumul din 2016, spun ca au fost indusi in eroare in timpul campaniei electrorale, si ca, daca s-ar organiza o a doua consultare populara, ar vota impotriva Brexitului, scrie The Independent.
Potrivit unui sondaj realizat de Opinium, 26% dintre cei care au votat pentru Brexit au spus ca au fost dezinformaţi de promisiunile facute în campania dinaintea refrendumului.Aceştia au adaugat ca, în cazul în care referendumul ar fi reluat, ar vota pentru a ramâne în UE. La consultarea populara din iunie 2016, tabara care a votat pentru Brexit a câştigat la o diferenţa de mai puţin de 3 puncte procentuale.
Unul dintre cele mai importante argumente pentru care au votat pentru Brexit a fost promisinea ca, dupa ieşirea din UE, Serviciul Naţional de Sanatate din Marea Britanie va primi saptamânal 350 de milioane de lire sterline, afirmaţie care s-a dovedit a fi falsa. In mai, Jeremy Hunt, secretar de stat pentru sanatate, a admis ca Guvernul nu poate îndeplini aceasta cerinţa a celor care au votat pentru Brexit.Sondajul mai releva şi faptul ca, la mai bine de un an dupa vot, jumatate dintre cei care au votat pentru Bexit şi-au dat seama ca mesajele transmise în campanie i-au dezinformat parţial sau total, în timp ce doar 19% spun ca informaţiile transmise au fost corecte.
Întrebaţi daca ar trebui sa fie organizat un nou referendum pentru ieşirea din UE, care sa le permit britaicilor sa aleaga ître a parasi UE în anumiţi termini negociaţi sau sa ramâna în blocul comunitar, 37% dintre respondenţi au fost de acord.Totodata, aproape 40% dintre cei care au participat la sondaj spun ca se aşteapta sa le fie mai greu din punct de vedere financiar în urmatorii doi ani, din cauza Brexitului, 23% dintre aceştia facând parte din tabara celor care au votat pentru ieşirea din UE.Aproape jumatate (47%) dintre respondenţi au spus şi ca nu sunt de acord cu felul în care Theresa May a gestionat pâna în prezent procesul de ieşire din UE şi negocierile pentru Brexit.
La sondaj au participat peste 2.000 de respondenţi.Autorul Art. 50: Brexitul trebuie oprit!Într-o scrisoare deschisa, semnata de 60 de figure proeminente din Marea Britanie, Lord Kerr of Kinlochard, diplomat britanic si membru al Camarei Lorzilor, autorul articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, în baza caruia s-a facut cererea de iesire a Marii Britanii din UE, sustine ca efectele negative ale Brexitului încep sa se simta din ce în ce mai pregnant si ca ar trebui initiata o dezbatere publica ce ar putea duce pâna la stoparea procesului.Diplomatul, care este reprezentant permanent al Marii Britanii la UE din 1990, a spus ca atunci când a scris articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care prevede ce pasi trebuie sa faca o tara care vrea sa aisa din UE, s-a gadit ca acesta va fi invocate doar în cazul unui regim dictatorial.“Vedem cum societatea, economia si politica sunt din ce în ce mai slabite de impactul Brexitului.
Recunoaştem ca o mica majoritate a votat pentru parasirea blocului comunitar, însa consecintele dezatruoase devin tot mai clare în fiecare zi”, spun semnatari scrisorii.“Chiar dinainte ca Marea Britanie sa paraseasca UE vedem cum nivelul de trai al cetatenilor scade, inflatia creste, economia si productivitatea scad. Reputatia noastra internationala a fost profund prejudiciata, lasând Marea Britanie slaba, cu o influenta diminuata în lumea caracterizata de incertitudine si instabilitate în care traim astazi”, se mai arata în scrisoare.“Într-o democratie, putem sa regândim si sa alegem o alta directie. De aceea, trebuie sa ne gândim din nou la Brexit si sa initiem o dezbatere ampla care sa ceara stoparea procesului. Cerem o dezbatere nationala pe subiectul Brexitului, cerem cetatenilor si politicienilor sa se gândeasca sin nou.
Este timpul sa oprim Brexitul”, mai spun semnatarii documentului.Negociatorii sefi al Brexitului, David Davis, din partea Marii Britanii, si francezul Michel Barnier, din partea UE, au început discutiile legate de Brexit, iar pâna în octombrie, negocierile vor viza drepturile celor trei milioane de cetateni europeni care traiesc în Marea Britanie si de britanici stabiliti pe continent, obligatiile financiare contractate de Regatul Unit ca stat membru (”factura Brexitului”) si alte subiecte legate de divort precum frontiera între Irlanda si provincia britanica Irlanda de Nord.
Bruxellesul crede ca Londra va avea nevoie de o perioada de tranzitie între iesirea sa din UE si implementarea unui nou acord cu europenii, ale carui principale linii vor fi stabilite, daca totul va merge bine, pâna în martie 2019.Însa ideea nu se bucura de unanimitate peste Canalul Mânecii, deoarece Londra ar urma sa fie nevoita sa urmeze reglementarile UE si sa contribuie la bugetul european în cursul unei asemenea perioade de tranzitie.