Razboi, familie si represiune. Planurile lui Vladimir Putin dupa alegerile cu rezultat asteptat din Rusia

Rezultatul alegerilor prezidentiale din Rusia nu a fost niciun moment pus sub semnul intrebarii. Multi se intreaba insa acum ce va urma pe plan intern si pe frontul conflictului Rusiei cu Ucraina si Occidentul, dupa realegerea lui Vladimir Putin in fruntea tarii cu un spectaculos scor de peste 87%.

Cei mai multi analisti si oficiali citati de publicatiile rusesti si internationale au sugerat ca regimul de la Kremlin va continua neabatut pe calea conflictului, dincolo de granite, in vreme ce va consolida modelarea societatii acasa, in Rusia, pentru a-si asigura obiectivele.

Putin s-a aratat foarte increzator in sansele armatei sale, dupa victoria din Avdiivka, si in conditiile in care Ucraina se confrunta cu o criza de munitie si forta de lupta. Presedintele a semnalat acest lucru chiar inainte de scrutin, spunand ca Moscova detine „pe deplin” initiativa.

Pe plan intern, analistii se asteapta la o continuare a campaniei ideologice nationaliste conservatoare, pe masura ce Putin face eforturi pentru transformarea Rusiei intr-o societate militarizata, scrie BBC.

Faptul ca liderii occidentali au contestat corectitudinea alegerilor iar unii critici au subliniat scorul neverosimil obtinut de Putin nu a parut sa insemne foarte mult pentru oficialii rusi.

Din punctul de vedere al Kremlinului, victoria rasunatoare ii ofera presedintelui nu doar un nou mandat, dar si o puternica legitimitate, in vreme ce trimite un mesaj clar: razboiul lui Putin impotriva Ucrainei are sprijinul deplin al poporului sau.

Este exact ce si-a dorit regimul. Citand surse regionale din Rusia, publicatia independenta rusa Meduza a scris ca insusi Kremlinul ar fi cerut oficialilor un scor de peste 80%, pentru a demonstra sustinerea de care se bucura presedintele.

Putin are mana libera in Ucraina

In privinta razboiului, presedintele rus pare sa aiba in acest moment suficient spatiu de manevra.

Putin s-a aratat deja tot mai increzator, in special dupa caderea orasului Avdiivka, din estul Ucrainei, in luna februarie a acestui an. Intr-un interviu acordat moderatorului si propagandistului Dmitri Kiseliov inainte de alegeri, Putin a evidentiat tocmai acest subiect de discutie.

„Sa negociem acum doar pentru ca ei nu mai au munitie este cumva ridicol din partea noastra”, a spus el, subliniind ca Ucraina este in dificultate.

In fapt, a subliniat Tatiana Stanovaia, experta la Carnegie Russia Eurasia Center, intr-o analiza pre-electorala, Putin sustine declarativ incheierea razboiului la masa negocierilor.

„Dar acest lucru inseamna capitularea Ucrainei”, a spus Stanovaia, citata de Associated Press.

Totusi, progresele Rusiei in estul Ucrainei au avut un cost uman urias, potrivit estimarilor occidentale, iar unele surse au sugerat ca Moscova ar putea fi nevoita sa lanseze o noua runda de mobilizare.

Daca aceasta va urma sau nu ramane de vazut.

Bryn Rosenfeld, un profesor de la Universitatea Cornell care studiaza politica post-comunista, a facut aluzie la acest lucru, subliniind pentru Associated Press ca Putin le da rusilor vestile proaste doar dupa alegeri.

Stanovaia a sugerat insa ca e foarte posibil ca mobilizarea suplimentara sa nu fie necesara. Explicatia: multi rusi din regiunile sarace s-au inrolat deja voluntar in armata, pentru a beneficia de salariile mari primite.

Unii observatori au sugerat ca, intarit de rezultatul scrutinului si de perceptia unei slabiri a unitatii aliatilor Ucrainei, Putin ar putea incerca sa testeze Occidentul. Cum anume se va intampla acest lucru nu este clar deocamdata si ar putea depinde si de rezultatul alegerilor din SUA, din noiembrie.

Alexandra Vacroux, directoare executiva la Davis Center for Russian and Eurasian Studies din cadrul Universitatii Harvard, a sugerat pentru Associated Press ca un astfel de test ar putea fi un atac cibernetic.

In februarie, Congresul regiunii separatiste Transnistria a facut apel la Moscova pentru „protectie” diplomatica, din cauza presupusei presiuni tot mai mari din partea Chisinaului.

Acest apel ofera mult spatiu „pentru escaladare”, a declarat Cristian Cantir, profesor de relatii internationale la Universitatea Oakland, tot pentru Associated Press.

Razboiul devine ratiunea de a fi a existentei statului rus

Planurile lui Putin vor fi in orice caz imposibile fara asigurarea unui control deplin acasa.

Deocamdata, el pare sa fi reusit sa elimine aproape complet opozitia interna, sau in orice caz, formele ei manifestante. Aleksei Navalnii este mort, la fel si neasteptatul opozant meteoric Evgheni Prigojin, iar criticii de rand ai regimului s-au repliat in forme de opozitie mai putin zgomotoase, de teama represiunii.

Dar Kremlinul vrea mai mult - o transformare a societatii.

Regimul si-a inceput transformarea dintr-un „stat beligerant” intr-un „stat de razboi” chiar inainte de victoria lui Putin, deoarece invazia Ucrainei a pus tara pe picior de razboi, a declarat o sursa apropiata Kremlinului pentru publicatia independenta rusa The Moscow Times, sub acoperirea anonimatului.

„Natura regimului sufera o transformare chiar acum. Razboiul devine ratiunea de a fi a existentei sale”, a declarat sursa.

In noua sa calitate, regimul lui Putin se va confrunta cu mai multe probleme conceptuale importante. Aceste probleme privesc atat viitorul lui Putin, cat si pe cel al Rusiei.

Pe de o parte, liderul rus va incerca probabil sa isi consolideze o mostenirea istorica pozitiva, desi sursele The Moscow Times au declarat ca aceasta se va dovedi a fi o sarcina de nerezolvat pe termen lung.

„Dupa moartea sa, toate pacatele vor fi puse pe seama lui”, a declarat o sursa apropiata de conducerea guvernului.

Apoi, Putin si Kremlinul vor incerca sa consolideze un proiect ideologic pentru statul rus. In ajunul alegerilor, think-tank-urile pro-Kremlin au vorbit despre necesitatea unui astfel de proiect.

Aceasta ideologie este deja in curs de cristalizare si va fi una construita in jurul „familiei”, ca un concept ierarhic conservator, a declarat o sursa apropiata Kremlinului. Este un lucru usor vizibil in politicile homofobe ale autoritatilor, spre exemplu, si in discursurile lui Putin, care a pus societatea rusa in contrast cu cea „decadenta” occidentala.

Sursa The Moscow Times a precizat ca ideea de familie vizeaza nu doar nucleul societatii, dar si organizarea statului rus.

„Aceasta este o imagine foarte clara pentru factiunea aflata la putere in Rusia. Inseamna ca exista un „arbitru suprem” care acorda titluri si distribuie bunuri. Intreaga masinarie politica a Rusiei este organizata in jurul acestui lucru”, a adaugat interlocutorul publicatiei independente ruse.

Provocarile noului mandat

Cu toate acestea, regimul lui Putin s-ar putea confrunta cu provocari serioase in viitor.

Logica razboiului ar presupune ca cetatenii sa se transforme in actori politici proactivi, care sa sustina regimul, mai mult decat niste alegatori ascultatori, a declarat pentru The Moscow Times o alta sursa apropiata Kremlinului. Iar acest lucru genereaza unele temeri.

„O incercare de a controla vietile private ale oamenilor, ceea ce regimul nu a mai facut pana acum, ar putea intampina o rezistenta in masa, care ar trebui reprimata cu mai multa violenta”, a declarat sursa.

Pentru a-si asigura controlul, Kremlinul va trebui de asemenea sa se bazeze pe un nou grup de oameni de afaceri, care sa aiba eventual o datorie personala fata de Putin, si sa nu-si fi facut averile in perioada anilor 1990.

Procesul de redistribuire a activelor a inceput deja, dar implica unele riscuri, a declarat un oficial guvernamental actual pentru publicatia independenta.

O alta provocare este economia rusa. In spatele cifrelor impresionante si a performantelor economice din primii doi ani de razboi se ascund riscuri majore din cauza supraincalzirii economiei.

De asemenea, tara se confrunta cu o lipsa acuta de forta de munca pe care Putin insusi a recunoscut-o, intr-un interviu acordat in ajunul alegerilor prezidentiale.

Apararea si securitatea reprezinta aproximativ 40% din buget, ceea ce afecteaza alte domenii precum educatia si sanatatea, a aratat o analiza Reuters.

Salariile sunt in crestere, dar Putin nu a reusit sa isi respecte promisiunea din 2018 de a realiza un „progres decisiv” in ceea ce priveste cresterea standardelor de viata, iar veniturile reale au stagnat in ultimul deceniu.

Prioritatile pe termen scurt sunt reducerea inflatiei, care se situeaza la 7,6%, si reducerea tensiunilor bugetare. Putin a semnalat insa ca acest lucru va presupune impozite mai mari pentru firme si pentru persoanele mai bogate.

Indiferent de probleme, apropiatii Kremlinului au sugerat totusi ca supravietuirea regimului nu este amenintata.

„Cu toate aceste probleme, regimul lui Putin ar putea supravietui potential intr-o stare de putrefactie inca 30 de ani si s-ar putea sa nu i se intample nimic fatal”, a declarat o sursa apropiata conducerii guvernului rus pentru The Moscow Times.

„Ultimul lucru pe care il va face este sa nu mai aloce resurse pentru razboi”, a adaugat sursa citata.