Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, după retragerea lui Eugen Tomac, a atras atenția presei internaționale. Marile agenții de știri relatează despre decizia președintelui Nicușor Dan în contextul blocajului politic de la București.
Preşedintele centrist al României, Nicuşor Dan, l-a desemnat duminică pe Adrian Veştea, membru al Partidului Liberal, în funcţia de prim-ministru, după ce candidatul independent Eugen Tomac s-a retras. Veştea, în vârstă de 52 de ani, este preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, situat în centrul României. Eugen Tomac a încercat să conducă un guvern de tehnocraţi, dar nu a beneficiat de sprijinul partidelor din parlament - arată Reuters.
"Eugen Tomac şi-a retras mandatul în această dimineaţă şi, prin urmare, îl propun pe Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru", a declarat duminică preşedintele de centru Nicuşor Dan. "În acest moment, este clar că o soluţie politică (de guvernare) este cea potrivită", a punctat el.
Partidele parlamentare au declarat anterior că un guvern politic minoritar, fără o majoritate permanentă în parlament, ar fi mai bun decât un guvern de tehnocraţi, menţionează Reuters.
Dan încearcă să pună capăt unei crize politice care a blocat procesul de elaborare a politicilor, a pus în pericol accesul la fondurile UE şi a dus leul la niveluri record de scădere, arată Reuters.
Veştea va avea la dispoziţie 10 zile pentru a forma un guvern şi a obţine un vot de încredere în parlament.
Următoarele alegeri parlamentare din România sunt programate abia în 2028. Ţara nu a organizat niciodată alegeri anticipate, iar analiştii spun că probabilitatea ca acestea să aibă loc acum este mică, întrucât extrema dreaptă din opoziţie conduce în sondajele de opinie, cu un avans semnificativ faţă de partidele pro-europene, explică agenţia Reuters.
AFP scrie că România, stat membru al UE, se confruntă cu turbulenţe politice de când premierul liberal Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură la începutul lunii mai.
Partidul Social-Democrat, fostul său partener de guvernare, a decis să părăsească coaliţia de guvernare şi s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a vota moţiunea.
Veştea, în vârstă de 52 de ani, lider al Partidului Liberal, a fost însărcinat să formeze o nouă majoritate parlamentară pro-occidentală, după ce soluţia tehnocratică propusă de europarlamentarul Tomac nu a găsit sprijinul necesar.
"Nici domnul Tomac, nici eu nu ne-am jucat de-a guvernarea. În acest moment, însă, este clar că o soluţie politică este cea potrivită", este citat Nicuşor Dan de agenţia franceză de presă.
Nicuşor Dan a lăudat experienţa lui Veştea în calitate de primar, preşedinte al Consiliului Judeţean şi ministru al dezvoltării într-un guvern anterior.
"Vreau un guvern politic care să întreprindă reforme reale şi să menţină România pe o traiectorie pro-occidentală", a asigurat Veştea. "Îmi asum această responsabilitate într-un moment de criză politică", a adăugat el, afirmând că va negocia cu "partidele politice democratice pro-occidentale din Parlamentul României".
Însă liderul Partidului Liberal, Bolojan, a declarat duminică că nu a fost informat în prealabil cu privire la această mişcare şi l-a acuzat pe preşedinte de "un act ostil şi o încercare clară de a diviza" partidul, consemnează AFP.
Associated Press (AP) scrie, de asemenea, că preşedintele României îl propune pe Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru în încercarea de a pune capăt crizei politice, după ce candidatul său anterior pentru această funcţie şi-a retras candidatura, nefiind în măsură să obţină sprijinul politic necesar.
Agenţia notează că Veştea este un politician de carieră din judeţul Braşov şi membru de lungă durată al Partidului Naţional Liberal. Dan a afirmat că Veştea este potrivit pentru această funcţie deoarece a "parcurs toate etapele administrative" de-a lungul carierei sale politice, în timpul căreia a ocupat funcţia de primar al unui oraş mic şi de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, unde a atras fonduri europene.
"A fost un primar de succes, a fost un preşedinte de succes al Consiliului Judeţean, a fost un ministru de succes", a spus Dan. "Este o persoană categoric pro-occidentală, o persoană care a lucrat mult timp cu bugete. Aşadar, sunt convins că va îndeplini cu succes această sarcină", a declarat preşedintele.
Veştea, care a ocupat funcţia de ministru al dezvoltării între 2023 şi 2024, a confirmat că doreşte un "guvern politic care să întreprindă reforme reale şi să menţină România pe o traiectorie pro-occidentală". "Suntem a şasea ţară ca mărime din Europa şi trebuie să punem un accent major pe dezvoltare", a spus el. "Ceea ce voi face încă din prima zi", a promis el.
Cele două nominalizări ale lui Nicuşor Dan pentru funcţia de prim-ministru din această lună vin după ce un vot de neîncredere l-a demis pe prim-ministrul Ilie Bolojan în luna mai. Alegerile generale nu sunt programate până în 2028. România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, cu o inflaţie galopantă şi o recesiune tehnică. Când coaliţia a venit la putere în iunie 2025, a făcut din reducerea deficitului bugetar o prioritate. Bolojan a depus jurământul cu scopul de a pune capăt uneia dintre cele mai grave crize politice din istoria postcomunistă a României, dar a rezistat mai puţin de un an, arată AP.
Eugen Tomac și-a depus mandatul
La 14 iunie 2026, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, iar noul candidat pentru funcția de prim-ministru este Adrian Veștea, fost ministru și unul dintre cei mai experimentați lideri ai administrației publice locale. Anunțul a fost făcut în cadrul unei declarații de presă susținute la Palatul Cotroceni, în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv.
Când a fost demis guvernul condus de Ilie Bolojan?
Guvernul condus de Ilie Bolojan a intrat într-o criză politică majoră în primăvara anului 2026, după ce Partidul Social Democrat (PSD), principalul partener de coaliție, și-a retras sprijinul politic. Decizia a dus la pierderea majorității parlamentare și la depunerea unei moțiuni de cenzură.
La 5 mai 2026, moțiunea de cenzură inițiată de PSD, alături de formațiuni din opoziție, a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru” din 464, ceea ce a dus la căderea Guvernului Bolojan.
Ulterior, președintele României, Nicușor Dan, a încercat formarea unui nou guvern stabil și l-a desemnat, pe 4 iunie, pe Eugen Tomac ca prim-ministru.