Rebeliunea Grupului Wagner accentueaza dependenta Rusiei fata de China

„Rusia rezista intr-o maniera sigura si va continua sa reziste in fata presiunii externe, a sanctiunilor si provocarilor”, a spus Putin, in timp ce liderul chinez Xi Jinping a cerut „asigurarea pacii regionale” si opozitie in fata sanctiunilor.

Invazia rusa din Ucraina a plasat China intr-o pozitie dificila. Chiar daca liderul chinez a trecut cu vederea aceasta realitate dura la mai bine de un an de la inceputul razboiului, unii analisti sugereaza ca rebeliunea si marsul spre Moscova al Grupului Wagner i-au limpezit probabil mintea.

Intr-adevar, in timp ce Xi apara modernitatea aparenta a sistemului chinez, el se teme ca tara sa este afectata de aceleasi boli ideologice care au afectat candva URSS. Printre aceste flageluri, potrivit lui Xi insusi, se remarca „coruptia politica, erezia ideologica si lipsa de loialitate militara” si toate acestea au iesit la iveala in timpul tulburarilor din Rusia.

Efemera revolta de la Moscova, condusa de un fost membru al cercului apropiat al presedintelui rus, reprezinta suma celor mai mari temeri ale lui Xi cu privire la cadrul politic post-Deng Xiaoping al Chinei. Xi si Putin au urmat strategii de oameni puternici foarte divergente: primul s-a bazat pe epurari si pe o disciplina politica puternica anticoruptie, iar cel de-al doilea pe mita si pe cresterea cercului sau de prieteni, grup in care pana de curand se afla si seful Wagner, Evgheni Prigojin. Daca rebeliunea esuata este un indicator, instinctele ideologice ale lui Xi arata ca au fost cele potrivite.

Astfel, rebeliunea lui Prigojin impotriva Moscovei a declansat alarma in China si unii observatori sustin ca ar putea chiar periclita parteneriatul strategic „nelimitat” dintre Putin si Xi. Ultimul lucru de care ii pasa presedintelui chinez este impredictibilitatea la usa sa, asa ca revolta de scurta durata din Rusia si potentiala instabilitate care urmeaza reprezinta un regres major.

Revolta a scos la iveala principalele puncte moarte ale apararii Rusiei si a evidentiat slabirea lui Putin la putere. A arata fragil si slabit in fata Beijingului echivaleaza cu o lovitura pentru Moscova si pentru Putin personal, adica cel care a strans legaturile cu China de ani de zile si depinde din ce in ce mai mult de sprijinul sau politic si de relatiile de afaceri in crestere.

Liderul chinez s-a intalnit cu liderul rus de peste 40 de ori in ultimii ani. De la vizita lui Xi in Rusia in 2018, cei doi „prieteni dragi” au impartasit o croaziera, au gatit blini-uri in fata camerelor si si-au gandit viitorul. Cei doi s-au prezentat ca un tandem puternic, Rusia fiind un instrument cheie in strategia lui Xi de a slabi Occidentul si de a se opune unei ordini mondiale dominate de Statele Unite si NATO.

Cu toate acestea, de la invazia Ucrainei au devenit evidente anumite limite. China a refuzat sa predea Rusiei armele si tehnologia sanctionata si s-a abtinut in continuare de la o jumatate de duzina de rezolutii ale Adunarii Generale a Natiunilor Unite care condamna razboiul.

Totusi, Xi l-a sustinut pe Putin de la inceputul luptei si a mentinut o pozitie consecventa fata de conflict: neutru pe hartie, dar pro-Rusia in practica, cu vizite de stat frecvente si exercitii militare comune. Acesta este un echilibru delicat, atent calibrat pentru a evita deteriorarea relatiilor cu Rusia.

Desi China a mentinut comertul deschis cu Rusia, care si-a vazut cea mai mare parte a economiei supusa sanctiunilor occidentale, cele doua tari nu au o alianta militara. Dar, in practica, China s-a aratat precauta in a oferi un sprijin care ar putea declansa sanctiuni occidentale, iar Putin a recunoscut public ca Xi este „ingrijorat” de actiunile Rusiei in Ucraina.

La randul sau, Beijingul a incercat sa se erijeze intr-un intermediar de pace intre Moscova si Kiev, o miscare care a atras critici din partea Ucrainei si a aliatilor sai, avand in vedere legaturile stranse ale chinezilor cu Rusia. De fapt, lui Xi i-a luat mai mult de un an pentru a incepe comunicatiile cu Ucraina.

Desi Kremlinul a respins public ideea ca este supusul in relatie, a predominat ideea ca Moscova are nevoie de Beijing mult mai mult decat invers. De asemenea, faptul ca un sef de militie privata a reusit sa preia controlul unuia dintre cele mai importante centre de comanda ale Rusiei pentru razboi si sa avanseze la mica distanta de Moscova, probabil ca inclina si mai mult argumentul in relatia cu Beijingul, potrivit analistilor.

Rebeliunea Grupului Wagner „a ridicat probabil intrebari cu privire la faptul daca Beijingul a facut pariul potrivit in desemnarea Kremlinului, si in special a lui Putin, ca aliat si partener apropiat”, a afirmat Patricia M. Kim, expert in politica chineza si externa la think tank-ul Brookings Institution de la Washington D.C.

Pe frontul politic, cel mai relevant lucru pentru Xi legat de alianta Moscova-Beijing este posibilitatea ca el si Putin sa lucreze mana in mana pentru a contracara Washingtonul pe arena internationala, potrivit lui John K. Culver, un membru nerezident la Global China Hub la Consiliul Atlantic si fost ofiter CIA.

„In acest context, China il va sprijini pe Putin, daca va continua sa conduca la Moscova. Daca Putin va cadea, Beijingul va astepta ca praful sa se aseze si sa cultive noua structura de putere, poate cu o alta sansa de a sfatui Rusia sa renunte la Ucraina si sa se reorienteze pe concurenta pe termen lung cu alianta SUA-Vest”, a postat Culver, odata ce revolta a fost inabusita.

In ultimele luni, consilierii guvernului chinez si-au exprimat o frustrare tot mai mare fata de Rusia in spatele usilor inchise, cu sentimentul ca gigantul asiatic este din ce in ce mai „tarat” de comportamentul riscant al Moscovei, dupa cum dezvaluie interviurile cu academicieni si diplomati chinezi si straini.

Unii fac chiar comparatii cu relatia China-Coreea de Nord, ai carei lideri exaspereaza uneori Beijingul cu comportamentul lor neregulat, dar care beneficiaza totusi de ajutorul economic si diplomatic chinez, potrivit La Razon, citat de Rador.