Daca presa chineza ar fi fost libera, coronavirusul nu ar fi devenit pandemie, considera organizatia neguvernamentala Reporteri fara Frontiere (Reporters sans frontieres, RSF), care si-a prezentat argumentele in acest sens intr-un comunicat difuzat marti seara la Paris, sediul organizatiei.
China se situeaza pe locul 177 dintr-un total de 180 de tari in Clasamentul mondial al RSF privind libertatea presei in 2019, aminteste sursa citata.
Potrivit comunicatului, citat de Agerpres, RSF demonstreaza ca, fara controlul si cenzura impuse de autoritati, presa chineza ar fi informat mult mai devreme publicul despre gravitatea epidemiei de coronavirus, salvand mii de vieti si evitand - poate - pandemia.
RSF citeaza totodata o analiza publicata in 13 martie, potrivit careia cercetatori de la Universitatea din Southampton au sugerat ca numarul cazurilor de coronavirus in China ar fi putut fi redus cu 86% daca masurile de lupta impotriva epidemiei, luate in China incepand din 20 ianuarie, ar fi fost puse in aplicare cu doua saptamani mai devreme.
Redam in continuare integral cronologia prezentata de RSF:
18 octombrie: presa chineza ar fi relatat despre rezultatele infricosatoare ale simularii unei pandemii
Centrul Johns Hopkins pentru securitatea sanitara, in parteneriat cu Forumul economic mondial si cu Fundatia Bill & Melinda Gates, a efectuat in 18 octombrie 2019 o simulare cu o pandemie de coronavirus si a alertat comunitatea internationala despre rezultat: 65 de milioane de morti in 18 luni.
Daca internetul chinez nu era izolat de un sistem elaborat de cenzura electronica si mass media nu erau constranse sa urmeze instructiunile Partidului Comunist, publicul si autoritatile s-ar fi interesat fara indoiala de aceasta informatie provenind din SUA si care se facea ecoul epidemiei de SARS (sindromul acut respirator sever), care provocase peste 800 de morti si afectase 8.000 de persoane, in special in China, in 2003.
20 decembrie: autoritatile orasului Wuhan i-ar fi informat pe jurnalisti
In 20 decembrie, la o luna de la primul caz documentat, orasul Wuhan avea deja 60 de bolnavi afectati de o pneumopatie necunoscuta asemanatoare SARS, in contextul in care mai multi oameni frecventasera piata de peste din Huanan. In pofida situatiei, autoritatile nu considera util sa comunice aceste informatii presei.
Daca autoritatile nu ascundeau presei existenta unui inceput al epidemiei legate de o piata foarte populara, publicul ar fi incetat el insusi sa frecventeze acest loc inainte de inchiderea sa oficiala, la 1 ianuarie.
25 decembrie: doctorita Lu Xiaohong si-ar fi putut impartasi temerile presei
Medicul Lu Xiaohong, directoarea Departamentului de gastroenterologie al spitalului nr.5 din orasul Wuhan, aude vorbindu-se despre cazul de infectie care afecteaza personalul medical inca din 25 decembrie si suspecteaza inca din prima saptamana a lunii ianuarie ca infectia este transmisibila de la om la om.
Daca sursele jurnalistilor in China nu riscau sanctiuni grave, care puteau merge de la un blam profesional la pedepse grele cu inchisoarea, doctorita Lu Xiaohong si-ar fi asumat fara indoiala responsabilitatea de a alerta presa, fortand autoritatile sa actioneze cu trei saptamani mai devreme decat au facut-o.
30 decembrie: apelul medicilor lansatori de alerta ar fi fost reluat de media
Directoarea serviciului de urgente al spitalului central din Wuhan, Ai Fen, si un grup de medici lanseaza alerta pe internet din 30 decembrie. Opt dintre ei, intre care doctorul Li Wenliang, decedat intre timp in urma maladiei, vor fi retinuti de politie in 3 ianuarie pentru ca ar fi facut sa circule "zvonuri false".
Daca, de la aceasta data, presa si retelele de socializare ar fi putut prelua liber informatia transmisa de lansatorii de alerta, publicul ar fi luat cunostinta de pericol si ar fi facut presiuni asupra autoritatilor pentru ca acestea sa ia masuri pentru limitarea raspandirii virusului.
31 decembrie: retelele de socializare ar fi retransmis in China alerta oficiala
China alerteaza oficial Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) la 31 decembrie, dar obliga in acelasi timp aplicatia mobila WeChat sa cenzureze un mare numar de cuvinte-cheie care se refereau la epidemie.
Fara cenzura, reteaua de socializare WeChat, care numara 1 miliard de utilizatori activi in China, ar fi putut permite jurnalistilor sa difuzeze reportaje si sfaturi de profilaxie contribuind la o mai buna respectare a regulilor preconizate de autoritatile din domeniul sanatatii.
5 ianuarie: presa stiintifica ar fi difuzat mai devreme genomul coronavirusului
Echipa profesorului Zhang Yongzhen din cadrul Centrului clinic de sanatate publica din Shanghai reuseste sa secventieze virusul inca din 5 ianuarie, dar autoritatile par reticente sa publice secventa genomului. La 11 ianuarie, ziua in care China confirma primul sau deces din cauza virusului, cercetatorii fac sa se scurga informatia spre platforme cu sursa deschisa, ceea ce va provoca inchiderea laboratorului drept represalii.
Daca autoritatile chineze ar fi jucat cartea transparentei, ele ar fi comunicat imediat secventierea genomului coronavirusului presei stiintifice, permitand comunitatii internationale sa castige timp pretios in cercetarile sale pentru a pune la punct un vaccin.
13 ianuarie: comunitatea internationala ar fi anticipat riscul unei pandemii
Primul caz de infectie cu coronavirus in afara Chinei este inregistrat in Thailanda in 13 ianuarie la o turista chineza originara din Wuhan.
Daca, la aceasta data, mass-media internationale ar fi avut un acces complet la informatiile detinute de autoritatile chineze despre amploarea epidemiei, este probabil ca comunitatea internationala ar fi inteles dimensiunea crizei si ar fi anticipat mai bine riscul unei propagari a epidemiei in afara Chinei, evitand - poate - transformarea sa in pandemie.
Sursa: Digi24.ro