Citirea gandurilor presedintelui rus Vladimir Putin este rareori o sarcina simpla, dar, uneori, liderul de la Kremlin faciliteaza acest lucru. Acesta a fost cazul joi, cand Putin s-a intalnit cu un grup de tineri antreprenori rusi. Oricine cauta indicii cu privire la ceea ce ar putea fi finalul jocului lui Putin pentru Ucraina ar trebui sa citeasca transcrierea acestei discutii, arata o analiza CNN semnata de Nathan Hodge.
In opinia sa, cuvintele lui Putin vorbesc de la sine: Ceea ce urmareste el in Ucraina este restaurarea Rusiei ca putere imperiala.
Multi observatori au retinut rapid una dintre cele mai provocatoare replici ale lui Putin, in care acesta s-a comparat cu Petru cel Mare, tarul modernizator al Rusiei si fondatorul orasului Sankt Petersburg – locul de nastere al lui Putin – care a ajuns la putere la sfarsitul secolului al XVII-lea.
„Petru cel Mare a purtat Marele Razboi al Nordului timp de 21 de ani”, a spus un Putin relaxat si aparent multumit de sine. „La prima vedere, el se razboia cu Suedia luandu-i ceva… El nu lua nimic, recupera. Asa a fost”.
Nu a contat faptul ca tarile europene nu au recunoscut faptul ca Petru cel Mare si-a insusit teritoriul prin forta, a adaugat Putin.
„Cand a fondat noua capitala, niciuna dintre tarile europene nu a recunoscut acest teritoriu ca facand parte din Rusia; toata lumea l-a recunoscut ca facand parte din Suedia”, a spus Putin. „Cu toate acestea, din timpuri imemoriale, slavii traiau acolo impreuna cu popoarele fino-ugrice, iar acest teritoriu se afla sub controlul Rusiei. Acelasi lucru este valabil si pentru directia vestica, Narva si primele sale campanii. De ce ar fi mers acolo? El se intorcea si se intarea, asta facea”.
Facand o aluzie directa la propria sa invazie in Ucraina, Putin a adaugat: „In mod clar, a cazut in sarcina noastra sa ne intoarcem si sa ne intarim si noi”.
Aceste remarci au fost condamnate rapid de ucraineni, care le-au vazut ca pe o recunoastere goala a ambitiilor imperiale ale lui Putin.
„Marturisirea lui Putin cu privire la confiscarile de terenuri si compararea sa cu Petru cel Mare dovedesc: nu a existat niciun „conflict”, ci doar confiscarea sangeroasa a tarii sub pretexte inventate de genocid al poporului”, a declarat pe Twitter consilierul prezidential ucrainean Mihailo Podoliak.
Sunt multe de deslusit aici, atat in ceea ce priveste istoria, cat si in ceea ce priveste afacerile curente. Podolyak facea aluzie la discutiile din capitalele internationale despre oferirea unei modalitati de salvare lui Putin pentru a dezescalada sau a opri luptele din Ucraina. Presedintele francez Emmanuel Macron a afirmat la sfarsitul saptamanii trecute ca lumea „nu trebuie sa umileasca Rusia” in cautarea unei solutii diplomatice.
Aceste argumente ar fi putut parea mai rezonabile inainte de 24 februarie. In perioada premergatoare invaziei, Putin a prezentat o serie de nemultumiri pentru a argumenta razboiul, de la extinderea NATO spre est pana la furnizarea de asistenta militara din partea Occidentului catre Ucraina.
Dar daca cititi mai atent transcrierea remarcilor lui Putin de joi, fatada de negociere geopolitica rationala cade.
„Pentru a pretinde un fel de leadership – nu ma refer nici macar la leadership global, ma refer la leadership in orice domeniu – orice tara, orice popor, orice grup etnic ar trebui sa-si asigure suveranitatea”, a spus Putin. „Pentru ca nu exista nici o cale de mijloc, nici un statut intermediar: fie o tara este suverana, fie este o colonie, indiferent cum se numesc coloniile”.
Cu alte cuvinte, exista doua categorii de stat: cel suveran si cel cucerit. In viziunea imperiala a lui Putin, Ucraina ar trebui sa se incadreze in cea de-a doua categorie.
Putin sustine de mult timp ca ucrainenii nu au o identitate nationala legitima si ca statul lor este, in esenta, o marioneta a Occidentului
Prin invocarea memoriei lui Petru cel Mare, devine, de asemenea, clar ca obiectivele lui Putin sunt conduse de un anumit sentiment al destinului istoric. Iar proiectul de restaurare imperiala al lui Putin ar putea – in teorie – sa se extinda si la alte teritorii care au apartinut candva Imperiului Rus sau Uniunii Sovietice, ceea ce ar trebui sa trezeasca alarma in toate tarile care au aparut in urma prabusirii URSS.
La inceputul acestei saptamani, un deputat din partidul pro-Kremlin Rusia Unita a inaintat un proiect de lege catre Duma de Stat, camera inferioara a parlamentului rus, prin care se aboleste o rezolutie sovietica care recunostea independenta Lituaniei. Poate ca Lituania este acum membra NATO si face parte din Uniunea Europeana, dar in Rusia lui Putin, acest tip de postura neocoloniala este cea mai sigura dovada de loialitate fata de presedinte.
Iar acest lucru nu este de bun augur pentru viitorul Rusiei. Daca nu exista o recunoastere a trecutului imperial al Rusiei – fie ca este vorba de trecutul sovietic sau tarist – sunt mai putine sanse ca o Rusie fara Putin sa renunte la modelul de subjugare a vecinilor sai sau sa devina un stat mai democratic.
Fostul consilier de securitate nationala al SUA, Zbigniew Brzezinski, a afirmat, intr-o declaratie celebra, ca Rusia s-ar putea desparti de obiceiurile sale imperiale doar daca ar fi dispusa sa renunte la pretentiile sale asupra Ucrainei.
„Nu se poate sublinia indeajuns de mult ca, fara Ucraina, Rusia inceteaza sa mai fie un imperiu, dar cu Ucraina subjugata si apoi subordonata, Rusia devine automat un imperiu”, scria el in 1994.
Cu toate acestea, Putin conteaza pe ceva de genul opus: Pentru ca Rusia sa supravietuiasca, sustine el, trebuie sa ramana un imperiu, indiferent de costul uman.