Cu o economie in ruina si un stat in destramare, Libanul nu-si poate permite un alt razboi intre Hezbollah si Israel, iar Hezbollah, miscare sustinuta de Iran, stie acest lucru, spun surse citate de Reuters, potrivit hotnews.ro

In timp ce razboiul dintre Israel si Hamas, aliatul palestinian al Hezbollahului, reverbereaza in tot Orientul Mijlociu, riscul unui razboi intre Hezbollah si Israel ramane mai mare decat oricand de la ultimul lor mare conflict din 2006. Analistii spun ca gruparea siita ar putea escalada, daca Hamas pare sa fie in corzi in Fasia Gaza, la 200 km distanta, iar liderii libanezi se tem, la randul lor, ca Israelul ar putea alege sa instige la un conflict major cu Hezbollah.

Dar, in conditiile in care Israelul a avertizat deja Hezbollah ca va provoca "distrugerea" Libanului daca gruparea va deschide un front cu Israelul, costurile unui eventual razboi sunt mari intr-o tara care sufera deja una dintre cele mai destabilizatoare faze de la razboiul civil din 1975-1990.

„Hezbollah nu are niciun interes in razboi. Libanul nu are niciun interes in razboi”,  a declarat o sursa familiarizata cu gandirea Hezbollah. Gruparea nu doreste sa vada tara distrusa si libanezii fugind din sud, asa cum au facut deja mii de oameni, a mai spus sursa.

Cu visteria statului goala, multi se intreaba, de asemenea, cine va plati pentru reconstructie. Unii se intreaba daca statele arabe sunnite din Golf care au finantat reconstructia in 2006 se vor grabi sa mai ajute de data aceasta, avand in vedere rolul mai mare al Hezbollahului siit din Liban.

Confruntarile Hezbollahului cu fortele israeliene la granita au fost calibrate pentru a evita o escaladare majora pana acum, mai spun sursele, desi, pana vineri, 47 dintre luptatorii sai fusesera ucisi de la izbucnirea razboiului dintre Hamas si Israel.

Hezbollah, pregatita de razboi

Cu toate acestea, miscarea Hezbollah a indicat ca este pregatita pentru razboi, reflectand pozitia sa de varf de lance al unei aliante sustinute de Iran impotriva Israelului si a Statelor Unite.

Politicienii libanezi au indemnat Hezbollah sa nu escaladeze situatia, desi au o influenta redusa sau chiar deloc asupra deciziilor sale.

„Soarta Libanului este in joc",  a declarat liderul druzilor, Walid Jumblatt, numind aceasta faza poate cea mai periculoasa pe care a vazut-o in indelungata sa cariera politica. El spune ca libanezii nu pot face nimic pentru a opri un razboi instigat de Israel.  „Dar, din partea noastra, trebuie sa controlam lucrurile, prin dialog si sfatuindu-i pe fratii din Hezbollah sa mentina regulile de angajare asa cum sunt”,  a spus el in comentarii pentru presa.

Presedintele israelian Isaac Herzog a declarat ca Israelul nu cauta o confruntare la granita sa nordica,  „dar daca Hezbollah antreneaza Israelul in razboi, trebuie sa fie clar ca Libanul va plati pretul”.

Unul dintre cei mai apropiati aliati ai Hezbollah, politicianul crestin Suleiman Frangieh, a declarat miercuri ca gruparea nu doreste razboi. Daca ar fi vrut, luptatorii Hezbollah ar fi luat cu asalt Israelul la 7 octombrie, asa cum a facut Hamas din Gaza, arata el.

Un oficial libanez de rang inalt a declarat ca guvernele au contactat Libanul pentru a calma tensiunile.  „Le spunem ca, in loc sa ne spuna sa reprimam Hezbollahul, trebuie sa faca presiuni asupra israelienilor pentru a nu escalada”,  a spus el.

Libanul, in faliment economic si politic

Ultimii ani au fost deosebit de dificili pentru Liban, care a cunoscut putina stabilitate de la independenta si a indurat razboaie, inclusiv invaziile israeliene din 1978 si 1982.

Decenii de coruptie si proasta gestionare din partea politicienilor aflati la putere au dus la prabusirea sistemului financiar in 2019, anihiland economiile, demoland moneda nationala si alimentand saracia.

In anul urmator, Beirutul a fost spulberat de o uriasa explozie de substante chimice in port. Hezbollah si-a folosit influenta pentru a contribui la deraierea unei anchete care incerca sa ii acuze pe unii dintre aliatii sai, numind-o politizata. Tensiunile au dus la violente mortale.

Statul abia functioneaza, in timp ce disputele dintre factiuni l-au lasat fara presedinte si fara un guvern cu puteri depline.

Nabil Boumonsef, redactor-sef adjunct al ziarului Annahar, a declarat ca orice razboi ar fi mult mai distructiv decat cel din 2006, pentru ca Libanul nu are un guvern capabil sa gestioneze consecintele.  „Ne-am confrunta cu un scenariu de adevarata teroare - distrugerea infrastructurii din Liban si anihilarea oricarei perspective de redresare economica”,  a spus el.

Un cost politic

Libanul a avut nevoie de ani de zile pentru a se reconstrui dupa razboiul din 2006, care a ucis 1.200 de persoane in Liban, majoritatea civili, si 158 de israelieni, majoritatea soldati. Dupa razboi, care a inceput dupa ce Hezbollah a rapit doi soldati israelieni si a ucis alti soldati intr-un raid transfrontalier, liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a declarat ca grupul nu a anticipat razboiul si ca nu ar fi desfasurat operatiunea daca ar fi stiut ca va duce la un astfel de conflict.

17 ani mai tarziu, arsenalul masiv extins al Hezbollah a consolidat un echilibru de putere in favoarea sa, spre disperarea adversarilor care spun ca grupul decide din nou in chestiuni de razboi si pace.  „Ei sunt cei care iau deciziile. Acest lucru este total inacceptabil”,  a declarat Ghassan Hasbani, un membru important al partidului Fortele Libaneze, o factiune crestina care se opune cu tarie Hezbollah. „Exista ingrijorari serioase cu privire la posibilitatea ca Libanul sa fie tarat intr-o confruntare distructiva de catre Hezbollah, intr-un moment in care fragilitatea situatiei sale sociale si economice inseamna ca nu poate sustine o instabilitate suplimentara”,  spune politicianul libanez.

Mohanad Hage Ali, de la Carnegie Middle East Center, a declarat ca Hezbollah se va gandi serios la modul in care va fi finantata reconstructia dupa un eventual razboi, existand intrebari cu privire la ajutorul statelor arabe din Golf si la cat de multi bani ar putea oferi Iranul.  „Daca nu exista reconstructie, exista cu siguranta un cost politic pentru organizatie...Oamenii vor pune intrebari si va exista o furie generalizata”,  atrage atentia expertul.