Presedintele francez, Emmanuel Macron, este departe de a fi sigur ca isi va pastra majoritatea absoluta in Adunarea Nationala dupa primul tur al alegerilor legislative, relateaza AFP si Agerpres.
Va trebui sa asteptam al doilea tur de scrutin, duminica viitoare, pentru a sti daca Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie pentru un al doilea mandat de cinci ani in fruntea statului, va putea sau nu sa-si pastreze aceasta majoritate absoluta si, dincolo de asta, capacitatea de a-si pune in aplicare liber politicile de reforma.
Majoritatea prezidentiala, o coalitie sub eticheta Ensemble! (Impreuna), a obtinut 25,75% din voturi, cu 21.442 de voturi mai mult decat alianta de stanga NUPES reunita in spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%), din 23,3 milioane de alegatori.
Pe langa acest avertisment adresat presedintelui Macron, principalele lectii ale alegerilor sunt ascensiunea spectaculoasa a stangii unite, progresia puternica a partidului de extrema dreapta al lui Marine Le Pen si prabusirea dreptei traditionale, la fel ca si la alegerile prezidentiale, precum si o abtinere record.
Partidul lui Emmanuel Macron, eclipsat de extrema stanga
Coalitia Ensemble! a fost creata in jurul partidului prezidential - La Republique En Marche! (Republica in Miscare, LREM), redenumit Renaissance (Renastere) cu putin timp inaintea alegerilor parlamentare -, cuprinzand Mouvement Democrate (Miscarea Democrata, MoDem), a lui Francois Bayrou, si miscarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe.
Melenchon, un veteran al politicii franceze, s-a impus ca principalul adversar al coalitiei majoritare prezidentiale, conducand o alianta fara precedent, Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populara ecologica si sociala, NUPES), ce cuprinde propriul sau partid, La France insoumise (Franta nesupusa), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe Ecologie Les Verts (Europa Ecologie Verzii, EELV) si Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).
Absenteism record la alegerile parlamentare din Franta
Cu toate acestea, tabara Macron detine in continuare avantajul in proiectiile pentru cele 577 de mandate de deputat, cu o plaja de 255 pana la 295 de locuri, in fata NUPES (150 pana la 210), potrivit institutelor de sondare. Majoritatea absoluta in Adunarea Nationala este de 289 de locuri.
Dar mai mult de unul din doi alegatori a lipsit duminica de la urne, cu un nou record de abtinere de 52,49%, depasindu-l pe cel din 2017 (51,3%), ceea ce evidentiaza dezinteresul francezilor pentru un scrutin umbrit acum de alegerile prezidentiale.
Rassemblement National (Reuniunea nationala, RN), partidul lui Marine Le Pen, finalista la alegerile prezidentiale din 24 aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu aproximativ 19% din voturi, cu mult inaintea dreptei traditionale, care risca sa isi piarda statutul de principal grup de opozitie.
Partidul lui Marine Le Pen, aproape de o reusita istorica
Partidul radical al lui Le Pen, care a fost intotdeauna penalizat de sistemul de vot majoritar in legislativ, ar putea reusi sa depaseasca 15 deputati, o premiera din 1986, cand a existat o doza de reprezentare proportionala, ceea ce i-ar permite sa formeze un grup parlamentar, scrie AFP.
Ea insasi candidata in propriul fief din nordul Frantei, unde a obtinut 55% din voturi (dar cu o prezenta la urne prea scazuta pentru a fi aleasa in primul tur), Le Pen a facut apel la „toti alegatorii sai sa-si confirme si sa-si amplifice votul” atunci cand candidatii RN se vor califica in turul al doilea, pentru a „trimite un grup foarte mare de deputati patrioti in noua Adunare Nationala”.
Aceste alegeri legislative confirma astfel ampla recompunere a peisajului politic francez initiata odata cu alegerea lui Macron in 2017.