Cea de-a V-a sesiune a Comisiei comune romano-ruse a avut loc in zilele de 7 si 8 noiembrie, la Moscova.

"Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu saluta reluarea activitatii Comisiei comune romano-ruse. (...) In pofida scurgerii unui interval de 3 ani de la ultima sesiune a Comisiei comune, care a avut loc la Sinaia, in perioada 25-26 martie 2016, desfasurarea acestei sesiuni demonstreaza continuitatea activitatii Comisiei comune si a dialogului dintre membrii si expertii celor doua parti pe un subiect deosebit de important aflat pe agenda bilaterala romano-rusa", se arata intr-un comunicat MAE remis MEDIAFAX.

In cadrul lucrarilor au fost prezentate de catre ambele parti referate pe doua teme relevante: ”Aspecte noi privind Tezaurul Romaniei depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial rezultate din cercetari recente in arhivele romane si ruse, precum si din aparitii istoriografice de data recenta” si ”Valorificarea gestului restituirilor din anii 1935 si 1956 a unor piese din Tezaurul Romaniei depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial”.

Prin Declaratia comuna a ministrilor afacerilor externe roman si rus, semnata la 4 iulie 2003, la Moscova, a fost stabilita crearea unei comisii comune care sa studieze problemele izvorate din istoria relatiei bilaterale romano-ruse, inclusiv problema Tezaurului Romaniei. Comisia este formata din istorici, arhivisti, experti in domeniul financiar si bancar, muzeografi, specialisti in domeniul artei. Rolul Comisiei comune este de a cerceta si examina, cu prioritate, faptele si documentele legate de problematica Tezaurului Romaniei.

In Primul Razboi Mondial (1914-1918), Romania semneaza, la 4/17 august 1916, Conventia politica si militara cu Antanta. Rusia si Franta ii cer imperios sa intre in razboi impotriva Austro-Ungariei, "acum ori niciodata". Cateva saptamani mai tarziu, la 1 septembrie, fortele germano-bulgaro-otomane au trecut Dunarea, inscriindu-si in palmares victoria de la Turtucaia. La 24 noiembrie (6 decembrie pe stil nou), aceleasi trupe, conduse de Mackensen, au intrat in Bucuresti. Guvernul si armata Romaniei s-au retras in Moldova.

Regimul militar de ocupatie a impus si transferarea sediului central al Bancii Nationale, cu tot cu tezaur, de la Bucuresti la Iasi.

La 2 decembrie, sedinta Consiliului General al Bancii decide stramutarea tezaurului in Rusia, la Kremlin, unde era depozitat in conditii de securitate si tezaurul imperiului. Transportul tezaurului roman in alta tara aliata, la Londra bunaoara, ar fi comportat riscul unui atac din partea submarinelor germane.

La 11 decembrie 1916, ministrul roman de finante il imputerniceste pe guvernatorul Bancii, G.G. Danielopol, sa expedieze tezaurul la Moscova, operatiune aprobata ziua urmatoare printr-o lege votata de Consiliul de ministri al Romaniei. Generalul rus Mossoloff a semnat cu ministrul roman Danielopol protocolul prin care guvernul rus garanta integritatea tezaurului in timpul transportului si al depozitarii la Moscova. Intre 12 si 14 (respectiv, pe stil nou, 25 -27 ) decembrie 1916, tezaurul este incarcat in 17 vagoane, in gara Iasi, sub directa supraveghere a gen. Mossoloff.

Inainte cu cateva zile de luptele de la Marasesti, Banca Nationala a Romaniei decide transportarea tuturor valorilor la Moscova, printr-un al doilea transport. La 27 iulie, seara, un tren de 24 de vagoane, din care trei contineau valori ale BN, porneste spre Moscova.

Depozitele Bancii erau inchise in 188 de casete, in valoare declarata 1.594.721,09 lei, din care aurul valora efectiv 574.523,57 lei, arhiva - 500 mii lei, iar restul - titluri, efecte, depozite ale persoanelor si bancilor particulare- in valoare de 1. 593.762.197,52 lei.

A doua transa a celui de al doilea transport, expediata la 27 iulie 1917 si receptionata la Moscova la 3 august 1917, continea 1.661 de casete in valoare declarata de 7,5 miliarde lei (casetele contineau numerar, bijuterii, tablouri si alte depozite facute la Casa de Depuneri de catre particulari, institutii publice si private). in plus, au mai fost receptionate la destinatie 3.549 de casete continand valori in suma totala de 9.416.417.177,93 lei aur. in fapt, valoarea unor casete era inestimabila, ele continand: arhivele statului, picturi de Nicolae Grigorescu, tablouri rare din pinacoteca statului, gajuri ale Muntelui de Pietate, odoare manastiresti din Moldova si Muntenia, documente originale din colectiile Academiei Romane, 300 sute de pergamente cu peceti domnesti, 25 de volume manuscrise romane si slavone, carti rare, unice chiar, ca "Raspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 in Catehismul calvinesc".

La Moscova au ajuns, totodata, colectii de medalii si monede vechi, piese rare ale Muzeului de Antichitati, precum Closca cu puii de aur (tezaurul de Pietroasa) care atesta trecerea gotilor prin Romania, panaghiarele lui Stefan cel Mare de la Manastirea Neamt, evangheliile slavonesti ferecate in aur si argint, odoarele brancovenesti ale Horezului si cele cantacuzinesti, odoarele lui Atanaric, chivotele si epitrahilul de la Bistrita, darurile lui Vasile Lupu si ale sotiei sale de la Biserica Trei Ierarhi din Iasi si evanghelia scrisa de Isidor din Badauti. Doar staretul Manastirii Secul din judetul Neamt, Ilarion Balaita, a refuzat sa cedeze odoarele, pe care a reusit sa le salveze.

Valorile continute de cel de al doilea transport, cuprinzand tezaurul Casei de Depuneri a Romaniei, au fost depozitate in localul Casei de Imprumuturi si Depozit a Rusiei din Moscova, strada Nastasisnky nr. 3, iar camerele de depozitare au fost pecetluite cu sigilii romanesti si rusesti, cheile fiind luate de directorul roman al Casei de Depuneri, C. Ionescu, care avea dreptul sa inspecteze oricand valorile pazite de o garda de cazaci. Prin documentele semnate de reprezentantii oficiali ai Rusiei, in august 1917, Guvernul rus garantase transportul, depozitarea si repatrierea valorilor romanesti.