Statele nucleare admit ca detin 13.000 de focoase, dar numarul real ar putea fi mult mai mare, scrie publicatia Scientific American, care preia un articol publicat de Live Science. In plus, tarile si-au crescut arsenalul in ultimii ani, spun specialistii.
De cand Rusia a invadat Ucraina in urma cu aproape trei saptamani, amenintarea utilizarii armelor nucleare a crescut. Pe 27 februarie, presedintele rus Vladimir Putin a anuntat ca fortele nucleare ale tarii sale au fost plasate in „alerta maxima”, conform Associated Press. Situatia actuala este un „scenariu de cosmar” adus la viata, spune si Buletinul Oamenilor de Stiinta Atomisti.
Cand Vladimir Putin a declarat ca armele nucleare ale tarii sale sunt in alerta maxima, ce a vrut sa spuna? De asemenea, cate arme nucleare exista, cine le detine si cat de puternice sunt? Sunt cele doua intrebari care au aparut recent.
Analistii estimeaza ca cele noua state nucleare ale lumii – China, Franta, India, Israel, Coreea de Nord, Pakistan, Rusia, Regatul Unit si Statele Unite – au in total aproximativ 13.000 de focoase nucleare, potrivit Asociatiei pentru Controlul Armelor.
Cu toate astea, estimarea se bazeaza numai pe informatii disponibile publicului si ar putea fi multe altele pe care statele nu le-au dezvaluit.
„Stim care tari au arme nucleare, dar nu stim neaparat cate arme nucleare au; Israelul, de exemplu, nu isi recunoaste public programul”, a declarat Anne Harrington, lector in relatii internationale la Universitatea Cardiff din Marea Britanie, pentru Live Science.
„Numarul de arme nucleare pe care le are China este, de asemenea, un subiect major de dezbatere”, adauga ea.
Cate arme nucleare exista?
De la sfarsitul Razboiului Rece, atat SUA, cat si Rusia si-au redus arsenalele nucleare respective, iar stocurile lor nucleare sunt mult mai mici decat erau la apogeul lor. In 1967, SUA aveau 31.225 de arme nucleare, a raportat Homeland Security Newswire. La momentul prabusirii Uniunii Sovietice, in 1991, aproximativ „35.000 de arme nucleare au ramas in mii de locuri pe o vasta masa de uscat eurasiatica care se intindea pe 11 fusuri orare”, conform unui raport al Scolii Harvard Kennedy, scris de Graham Allison, un analist de securitate internationala.
Astazi, Rusia spune ca are 6.257 de focoase nucleare, in timp ce SUA recunosc ca au 5.550, conform unei fise informative publicate in ianuarie de Asociatia pentru Controlul Armelor. Aceasta reducere drastica „se datoreaza faptului ca au eliminat focoasele expirate”, a declarat Sara Medi, militant la Campania pentru Dezarmare Nucleara, pentru Live Science.
De fapt, „a existat o crestere a focoaselor desfasurate anul trecut si toate cele noua state cu arme nucleare fie isi imbunatatesc, fie isi maresc arsenalele”, a spus Jones.
„Desi este dificil sa stim cu exactitate cum se schimba arsenalele nucleare, estimam ca India, China, Coreea de Nord, Pakistan, Regatul Unit, precum si Rusia, toate maresc numarul de arme nucleare din stocurile lor militare”, spune Matt Korda, cercetator si manager de proiect pentru Proiectul privind Informatiile Nucleare de la Federatia Oamenilor de Stiinta Americani.
„Fat man”, care a lovit Nagasaki, fata in fata cu noile tehnologii
Armele nucleare variaza in ce priveste puterea lor de distrugere. In actualul arsenal nuclear al SUA, cea mai puternica bomba este B83, care are un randament maxim de 1,2 megatone, ceea ce o face de 60 de ori mai puternica decat bomba aruncata la Nagasaki, in Japonia, in 1945. Potrivit Arhivei armelor nucleare, 650 de bombe B83 sunt in „serviciu activ.”
Cu toate astea, capacitatea de distrugere a B83 paleste in comparatie cu cea mai puternica bomba realizata vreodata, „Bomba Tar”, a Uniunii Sovietice, cu un randament de 50 de megatone – de aproximativ 2500 de ori mai puternica decat bomba care a distrus Nagasaki. Aceasta a fost un exemplar unic conceput pentru a prezenta puterea militara a Uniunii Sovietice si, pana in prezent, nu s-au facut alte modificari ale armei.
Bombele cu hidrogen, cum ar fi B82 sau Tsar Bomba, utilizeaza fuziunea nucleara, in timp ce bombele atomice se bazeaza pe fisiune. In ceea ce priveste capacitatea distructiva, nu exista nicio comparatie – bombele cu hidrogen au „potentialul de a fi de 1.000 de ori mai puternice decat o bomba atomica”, conform unui articol din revista Time, retiparit de Biblioteca si Muzeul Harry S. Truman.
O alta distinctie-cheie este daca arma nucleara este clasificata drept „strategica” sau „nestrategica”, a mai spus Korda. Pentru ca armele strategice pot „ajunge de la Moscova la Washington D.C., in timp ce armele nucleare nestrategice, tactice, au o raza mai scurta de actiune”, a explicat si Samuel Hickey, cercetator la Centrul non-profit pentru Controlul si Neproliferarea Armelor.
Chiar si armele cu randament redus au capacitatea de a fi incredibil de distructive. Noul focos de submarin W76-2, cu randament redus al Statelor Unite, propus si dezvoltat sub administratia Trump, are un randament de aproximativ 5 kilotone. In comparatie, bomba „Fat Man”, pe care SUA au lansat-o asupra Nagasaki, a avut un randament de explozie de 21 de kilotone si se estimeaza ca a ucis instantaneu aproximativ 40.000 de oameni. Alte mii de oameni au murit ca urmare a efectelor pe termen lung asupra sanatatii, cum ar fi leucemia, atribuita direct bombei.
„Nu exista nicio modalitate de a folosi o arma nucleara fara escaladarea unei crize si uciderea civililor”, a spus Hickey pentru Live Science.
„Chiar in ianuarie anul trecut, liderii Chinei, Frantei, Rusiei, Regatului Unit si Statelor Unite au afirmat impreuna ca un razboi nuclear nu poate fi castigat si nu trebuie purtat niciodata, deoarece consecintele unei singure detonari ale unei bombe ar fi catastrofale”, Samuel Hickey, cercetator la Centrul non-profit pentru Controlul si Neproliferarea Armelor.
„A scapa de arme nucleare complet ar insemna un nivel foarte ridicat de incredere intre toate statele”
Avand in vedere ca lansarea unei arme nucleare, dupa toate probabilitatile, va fi intampinata cu represalii imediate si ar putea duce la un razboi nuclear global, exista vreo sansa ca toate armele nucleare sa poata fi dezafectate? Va exista un viitor fara arme nucleare?
„Nu cred ca acest lucru se va intampla”, spune Holger Nehring, profesor de istorie europeana contemporana la Universitatea din Stirling, Scotia.
„Armele nucleare sunt in principal o forma de descurajare a atacurilor nucleare, asa ca statele nu au niciun interes real sa scape de ele. A scapa complet de armele nucleare ar insemna un nivel foarte ridicat de incredere intre toate statele din sistemul international, iar acest lucru este putin probabil sa fie atins”, Holger Nehring, profesor la Universitatea din Stirling, Scotia.
Andrew Futter, profesor de politica internationala la Universitatea din Leicester, Anglia, e de acord.
„Probabil ca am ajuns acum intr-un punct in care sunt putin probabile reduceri mai mari”, a mai spus el pentru Live Science.
Cat de rapid pot fi declansate armele nucleare?
In ce priveste cat de repede se poate declansa o arma nucleara si cate sunt in „alerta maxima”, exista diferite categorii, sustine Korda, pentru Live Science.
SUA si Rusia, de pilda, mentin o parte din armele lor nucleare in alerta prompta, ceea ce inseamna ca ar putea fi gata de lansare „in mai putin de 15 minute”, a declarat el. O lucrare din 2015 a unei asociatii de profil a estimat ca Rusia si SUA aveau, fiecare, cate 900 de arme nucleare in stare de alerta.
Alte tari, inclusiv China, Israel, India si Pakistan isi pastreaza armele nucleare intr-un depozit central, ceea ce inseamna ca ar trebui scoase si „cuplate cu sistemele lor de livrare in caz de criza”, a spus Korda. Acest lucru ar putea dura zile in sir sau chiar cateva saptamani.
Alte state, precum Regatul Unit, au arme nucleare „care pot fi declansate in orice moment, pe submarine cu rachete balistice”, dar acestea sunt mentinute in modul dezorientat si ar dura ore sau chiar zile pentru a fi aduse „in starea de pregatire pentru lansare”, a mai spus Korda.
Cum sunt pastrate armele nucleare?
In timp ce fiecare tara are propriul sistem specific de stocare, instalatiile de depozitare sunt, in general, rezistente la explozie si sunt adesea ingropate in subteran pentru a „limita daunele unei detonari accidentale si pentru a se proteja de un atac”, a declarat Hickey.
In Statele Unite, armele nucleare sunt „tinute sub blocare criptografica cu cifru pentru a preveni utilizarea neautorizata”, declara Hickey. In teorie, doar presedintele are autoritatea de a sanctiona utilizarea lor, dar, potrivit lui Hickey, „daca codul criptografic este introdus sau ocolit, armele nucleare ar putea fi armate in cateva minute”. Cu toate astea, Hickey a confirmat, de asemenea, ca aceste arme ar trebui sa fie „fixate pe o racheta sau dislocate pe o aeronava” pentru a fi lansate.