Libanul a inceput sa-si ingroape mortii, dupa catastrofa care a lovit in urma cu trei zile capitala Beirut. Sunt cel putin 154 de morti, zeci de disparuti si 120 de raniti in stare critica.
Potrivit presei europene, presedintele francez le-a dat un ultimatum liderilor libanezi: pana la sfarsitul lunii sa inceapa reformarea sistemului politic, pentru a scapa de coruptia generalizata si incompetenta.
Emmanuel Macron a anuntat de asemenea ca ajutoarele umanitare vor merge direct catre ONG-uri si populatie, ocolind guvernul in care libanezii nu mai au incredere.
Trei copii si bona lor priveau pe fereastra incendiul initial din port cand au fost nauciti de forta exploziei. Geamul a cazut peste toti. Primul care s-a ridicat a fost unul dintre baieti, abia dupa cateva secunde s-a dezmeticit si femeia si i-a scos pe toti din camera.

Si Alexander, un baietel de 7 ani, se juca in camera lui, cand deflagratia a zguduit orasul. Cu inima sfasiata de durere, mama isi vede fiul chinuit de rani, pe un pat de spital... Durere si o furie aproape palpabila.
Mama: „Nu-mi mai pasa de nimic. Vreau doar sa plecam de aici. Poate ajungem si noi sa traim intr-un loc unde nu este politica asta murdara, nu sunt arme, conflicte in numele religiei... E prea mult.”
Distrugeri peste tot. O echipa de salvatori rusi este prima dintre cele straine care a ajuns la epicentrul exploziei.
Acesta este locul in care peste 2.700 de tone de azotat de amoniu au fost depozitate in conditii nesigure, timp de mai bine de 6 ani. E o sarcina titanica pentru acesti salvatori.
Incaperi subterane au ramas intacte si au oferit, poate, protectie unor muncitori aflati acolo, atunci cand s-a produs explozia catastrofala.

Getty
In alta parte, langa ruinele imensului siloz de cereale, sunt gasite trupuri sfartecate. Expresia fetelor acestor salvatori trecuti prin multe spune totul. Dezolarea i-a cuprins si pe soldatii libanezi si voluntarii care ajuta la operatiunile de cautare.
Ranit: „Atata vreme cat Libanul va fi condus de oameni ca acestia, pentru noi nu mai e nicio speranta. Cred ca sunt norocos ca mai sunt in viata. Nu pot uita explozia, sunetul infiorator, imaginile pe care le-am vazut. Pur si simplu am vazut trupuri sfartecate pe strada. Oamenii urlau, copii urlau.”
Tot mai multi oameni ridica vocea la autoritati, iar prezenta liderului francez pe strazile ca o rana vie a galvanizat furia populara.
La lasarea intunericului, langa cladirea Parlamentului din Beirut, fortele de ordine au folosit gaze lacrimogene ca sa-i imprastie pe protestatari.
Sursa: Digi24.ro


