Un alt doilea mandat la Casa Alba pentru Donald Trump ar insemna sfarsitul democratiei americane, prognozeaza revista The Atlantic, care a publicat un scenariu apocaliptic despre cum ar arata America in cazul in care republicanul s-ar intoarce functia de presedinte al Statelor Unite in urma alegerilor din 2024.
Publicatia avertizeaza ca, in acest caz, tara „nu va mai fi o democratie liberala” si ca realegerea lui Trump in Biroul Oval ar putea duce chiar „la disparitia democratiei americane.” Modelul pe care il urmeaza MAGA este, crede autorul materialului, inspirat de premierul „iliberal” al Ungariei, Viktor Orban.
MAGA si Orban
Intr-un material publicat luni in revista apropiata de stanga politica americana, Jonathan Rauch scrie ca „de cand Senatul Statelor Unite nu a reusit sa-l condamne pe Donald Trump pentru rolul sau in insurectia din 6 ianuarie si sa-l descalifice sa candideze din nou la presedintie, multi oameni, inclusiv eu, au avertizat ca un al doilea mandat al lui Trump ar putea duce la disparitia democratiei americane,” iar caracteristici esentiale ale sistemului, inclusiv statul de drept, numaratoarea corecta a voturilor si succesiunea ordonata la putere, „ar fi in pericol.”
Autorul sustine ca „astazi, totusi, putem face mai mult decat sa speculam despre cum s-ar desfasura un al doilea mandat al lui Trump, deoarece miscarea MAGA si-a telegrafiat planurile in detaliu,” dand ca exemplu „imbratisarea fatisa a liderilor straini iliberali; comportamentul fara scrupule al alesilor republicani dupa alegerile din 2020; planurile elaborate ale aliatilor lui Trump, asa cum au fost descoperite de comisia din Camera Reprezentantilor ce ancheteaza din 6 ianuarie, pentru a preveni tranzitia pasnica a puterii; si propriile actiuni ale lui Trump in ultimele saptamani ale presedintiei sale si acum ca fost presedinte.”
Rauch il da ca model de inspiratie pe premierul ungar Viktor Orban, despre care spune ca nu este „un tiran brutal,” care nu a condus o lovitura de stat militara sau nu s-a autonumit lider maxim. In schimb, Orban urmeaza calea a ceea ce el a numit democratie iliberala.”
Autorul explica in ce consta acest model: „combinand retorica populista cu masinariile politice, el si partidul sau, Fidesz, au descompus democratia maghiara din interior prin politizarea reglementarilor mass-media, cumparand sau falimentand institutii de presa independente, numind judecatori care sa respecte linia partidului, creand obstacole pentru partidele de opozitie si multe altele.”
Precizand ca institutiile care monitorizeaza starea democratiilor au remarcat ca indicatorii democratici din Ungaria au scazut in ultimii ani, autorul noteaza ca „Ungaria nu a trecut de la democratie la dictatura, dar a trecut de la democratie la democracy-ish,” un termen care descrie o tara care nu are o democratie autentica, ci una care doar da impresia de stat de drept.
In opinia The Atlantic, „miscarea MAGA (n.red. acesta fiind acronimul platformei Make America Great Again a lui Trump) a studiat cu atentie Orban si Fidesz.” Autorul da ca exemple: deplasarea in Ungaria a lui Tucker Carlson, principala personalitate din mass-media conservatoare din SUA, faptul ca Conservative Political Action Conference l-a avut ca invitat principal pe Orban la reuniunea sa din august, in timp ce Trump l-a descris pe premierul de la Budapesta drept „un lider puternic si respectat de toti.”
Scenariul avansat de comentator este acela ca Trump va castiga mandatul de presedinte dupa ce isi adjudeca in mod corect Colegiului Electoral. „In acest scenariu, incepand cu 20 ianuarie 2025, el si sustinatorii sai incep ‘sa aduca’ Budapesta pe Potomac in mod treptat,” folosind mai multe tactici „ca sa-l imite pe Orban in contextul american.”
Tacticile folosite
Instalarea de „lingai” in pozitii-cheie. Autorul afirma ca, dupa recastigarea Casei Albe, presedintele Trump va nominaliza „in mod sistematic si fara rusine loialisti personali, cu sau fara calificari, pentru locuri de munca confirmate de Senat.” Asistat de oameni ca Johnny McEntee, un consilier la Casa Alba in timpul primului sau mandat, si Kash Patel, un angajat al Pentagonului, el ii va numi in posturi-cheie „oficiali dispusi sa epureze functionarii publici constiinciosi, sa neutralizeze sau sa concedieze inspectorii generali si sa ignore sau sa rastoarne regulile care nu le convin.”
In acest context, The Atlantic il da ca exemplu pe Jeffrey Clark, un avocat putin cunoscut care a condus divizia de mediu a Departamentului de Justitie si care a complotat in secret cu Trump si Casa Alba dupa alegerile din 2020 pentru a-l inlocui pe procurorul general in exercitiu si ulterior sa foloseasca puterile Departamentului de Justitie pentru a face presiuni pe oficialii din Georgia si din alte state sa intoarca victoria lui Joe Biden in favoarea candidatului republican.
„Trump are o multime de Jeffrey Clark din care sa aleaga, iar un Senat controlat de republicani i-ar confirma pe majoritatea sau pe toti,” crede autorul, care afirma ca, chiar daca Senatul se va opune sau va fi majoritar democrat, Trump va numi pur si simplu oficiali „in exercitiu” pentru a ocoli procesul de confirmare din Senat.
Intimidarea functionarilor de cariera. In prima zi a celui de-al doilea mandat, prognozeaza canalistul, „Trump semneaza un ordin executiv prin care reintroduce o inovatie pe care el o numeste angajare federala de tip Schedule F. Aceasta desemnare ar transforma efectiv zeci de mii de functionari publici care joaca un rol in modelarea politicii in angajati la libera alegere. (Trump) a aprobat Schedule F in luna octombrie a ultimului sau an de mandat, dar nu a mai avut timp pentru a o implementa si presedintele Biden a revocat-o.”
Potrivit The Atlantic, Schedule F ii ofera lui Trump „o noua modalitate de a ameninta birocratii cu represalii si concedierea daca acestia opun rezistenta sau ii pun la indoiala” conducerea, rezultatul fiind slabirea unei „garantii institutionale importanta impotriva cererilor lui Trump de a face totul, de la hartuirea dusmanilor sai pana la modificarea prognozelor meteo.” Aceste lucru ar depasi simplul proces al supravegherii functionarilor publici de catre persoane numite politic, asa cum se intampla in mod normal.
Cooptarea fortelor armate. Trump va recurge la indepartarea liderilor militari, dupa ce, sustine Rauch, armata a fost „un loc de rezistenta in primul sau mandat.” In locul acestora, el va promova si instala ofiteri care nu vor ridica nicio obiectie la eforturi precum „trimiterea de trupe pentru a aduna imigranti fara acte sau a intimida protestatarii (sau a-i impusca).” In acest fel, afirma analistul, „in cativa ani, armata se va obisnui sa actioneze ca instrument politic pentru Casa Alba.”
Supunerea fortelor de ordine. Trump va incerca sa-si asigure controlul deplin asupra Departamentului de Justitie (DOJ), un lucru considerat de analist „si mai intimidant pentru oponentii presedintelui decat o armata complezenta.”
Printre altele, Trump va instala imediat agenti politici care sa conduca DOJ, FBI si agentiile de informatii si securitate. „Citand drept precedent investigatiile Departamentului de Justitie al lui Biden cu privire la evenimentele din 6 ianuarie, Casa Alba va orchestra anchete penale impotriva a zeci de inamici politici ai lui Trump, incepand cu critici precum Liz Cheney, membra destituita a Camerei Reprezentantilor, si avertizori de integritate precum fostul consilier de la Casa Alba Cassidy Hutchinson. Cu sau fara condamnari castigate, investigatiile si urmaririle pe mai multe directii vor falimenta financiar si reputational tintele vizate, amenintand pe oricine se opune Casei Albe.”
Rezultatul este ca, dupa 2025, „fortele de aplicare a legii federale si aparatul de securitate devin sub Trump ceea ce Trump pretinde ca sunt sub Biden: executanti politici.”
Transformarea pardonului prezidential in arma politica. „In primul mandat al lui Trump, oficialii au rezistat la multe dintre cererile sale ilegale si lipsite de etica pentru ca se temeau de pericolul legal,” sustine analistul, adaugand insa ca presedintele republican „are o solutie si pentru asta… neingradit de politica, el va oferi impunitate celor care-i fac pe plac. Acestia se pot confrunta in continuare cu riscuri in temeiul legilor din statele americane si din cauza sanctiunilor profesionale, cum ar fi excluderea din barou, dar promisiunile lui Trump de a acorda gratieri – si amenintarile sale de a le retine – deschid un spatiu fara precedent pentru abuz si coruptie.”
Sfidarea ordinelor judecatoresti. The Atlantic crede ca aceasta va fi „lovitura finala.” Autorul anticipeaza un scenariu in care „actiunile corupte si fara lege ale presedintelui vor duce la un val de procese. Membrii Congresului dau in judecata pentru a bloca numirile ilegale, grupurile de interese dau in judecata pentru a anula reglementarile corupte, tintele investigatiilor dau in judecata pentru a anula citatiile si asa mai departe.”
In fata acestui val de obstacole legale, Trump va contesta, va obstructiona, va incurca si politiza” actiunile in instanta, „realizand un mecanism perpetuu de apeluri si intarzieri, in timp ce instanta dupa instanta vor emite decizii impotriva lui. In cele din urma, insa, lucrurile se opresc. El pierde in apel si se confrunta cu ordinul instantei de a opri ceea ce face. In acel moment, (Trump) pur si simplu va ignora hotararile instantelor.”
The Atlantic afirma ca, in primul mandat al lui Trump, justitia a fost „cel mai puternic bastion al statului de drept. Prestigiul si autoritatea sa au fost de asa natura incat nici macar un sociopat beligerant nu a indraznit sa o sfideze.”
Acest lucru insa se va schimba daca Trump ajunge din nou la Casa Alba in urma alegerilor din 2024, deoarece el nu va mai avea „nicio retinere. Ordinele instantelor, sustine el, sunt masinatii ilegitime ale democratilor si ale statului paralel.”
Sfarsitul democratiei liberale
„La inceput, ticalosia presedintelui va parea socanta. Cu toate acestea, in curand, pe masura ce republicanii il apara, publicul se obisnuieste,” mai ales in conditiile in care Curtea Suprema, dominata de conservatori, decide in favoarea sa. „Cu instantele retrogradate la statut consultativ, statul de drept nu se mai mentine. Cu alte cuvinte, America nu mai este o democratie liberala si, in acest moment, nimeni nu poate face mare lucru in privinta asta,” afirma analistul.
In acest scenariu, The Atlantic sustine ca „presedintele nu are de ce sa se teama politic, pentru ca nu va mai aparea niciodata pe buletinul de vot. Daca oficialii ameninta ca vor demisiona, el ii poate inlocui sau ocoli,” republicanii din Congres „il vor proteja orice va face,” presedintele va obstructiona orice investigatie a legislativului impotriva sa, avand deja experienta a doua incercari nereusite de a fi pus sub acuzare, FoxNews si alte organe de presa conservatoare vor actiona ca „media de stat,” fortele MAGA vor instala loialisti ca guvernatori, oficiali electorali, procurori districtuali si alte pozitii esentiale de stat si locale, „vor inventa modalitati creative de a impiedica pe oricine ii provoaca politic,” nu se vor sfii „sa incurajeze sustinatorii batausi sa hartuiasca si sa ameninte tradatorii.”
Dupa patru ani cu Trump din nou presedinte, America va trece linia de la tara „libera” la „partial libera.” Printre altele, acest lucru inseamna ca: „puterile presedintelui sunt determinate de ceea ce el poate face ilegal si poate scapa. Adversarii sai sunt hartuiti, infrigurati, demoralizati. El are termen limitat, dar miscarea MAGA s-a consolidat. Si Trump a demonstrat in Statele Unite ceea ce a demonstrat Orban in Ungaria: publicul va accepta autoritarismul, cu conditia sa fie de tipul unei varietati taratoare.”
„Nu ar trebui sa ne fie frica sa mergem impotriva spiritului epocii si sa construim un sistem politic si de stat iliberal,” a declarat Orban in 2014. Trump si adeptii sai planuiesc in mod deschis sa-l imite pe Orban. Nu putem spune ca nu am fost avertizati, concluzioneaza autorul.”
Din nou presedinte?
Asa cum am mai scris pentru G4Media.ro, analisti din media americana si strategi ai Patidului Democrat sunt ingrijorati de un scenariu politic care ar putea sa devina realitate la Washington in urmatorii doi ani: republicanii preiau controlul Senatului dupa alegerile intermediare din luna noiembrie a acestui an, isi consolideaza majoritatea peste doi ani, in timp ce Donald Trump va reveni la Casa Alba dupa scrutinul din 2024. Situatia este cu atat mai dificila cu cat inflatia continua sa afecteze americanii, iar rata de favorabilitate a presedintelui Joi Biden a atins un minim istoric, subrezind pozitia democratilor.
Reamintim ca, in toamna acestui an, americanii vor alege toti cei 435 de membri ai Camerei Reprezentantilor, o treime din Senat si 39 de guvernatori, precum si alti oficiali de la nivelul statelor si oraselor.
Dupa doi ani, pe 5 noiembrie 2024, vor fi alesi presedintele si vicepresedintele Statelor Unite, urmand de asemenea sa fie puse la bataie toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentantilor si 33 din cele 100 de mandate din Senatul de la Washington, 13 posturi de guvernatori de state si teritorii si alte numeroase pozitii oficiale locale si statale.
Asa cum se prezinta lucrurile in acest moment, in ciuda unor succese legislative recente si al unei usoare ameliorari in sondajele de opinie, democratii risca sa nu mai controleze nici una din cele doua camere ale Congresului in urma alegerilor din noiembrie 2022. Cele mai multe dintre sondaje estimeaza ca partidul aflat acum la putere in America va pierde zeci de mandate atat in Camera Reprezentantilor, cat si camera superioara a legislativului.
Analistii de peste ocean afirma insa ca realitatile politice si tendintele de votare din acest moment contureaza un scenariu mult mai rau pentru democrati decat pierderea Camerei si, eventual, a Senatului: posibilitatea ca fotoliul de la Casa Alba sa fie ocupat din nou de Trump, el urmand sa beneficieze nu doar de o majoritate legislativa obedienta, dar si de un Senat impenetrabil la orice incercare democrata de a modifica asa-numita procedura de filibuster dupa ianuarie 2025. (In ultimii an, democratii au incercat sa elimine procedura de filibuster, care permite ca legislatia din Senat sa fie adoptata cu o majoritate simpla de 51 de voturi din totalul de 100 de senatori. Toate tentativele lor au esuat).
Trebuie precizat insa ca, pana in prezent, Trump nu a anuntat in mod oficial ca va candida la Casa Alba in 2024, desi a sugerat de mai multe ori aceasta posibilitate. Foarte probabil, un anunt oficial privind inscrierea sa in cursa prezidentiala din 2024 va fi facut dupa scrutinul intermediar din luna noiembrie a acestui an. Nu este exclus ca republicanul chiar sa devanseze data unui anunt oficial, in conditiile in care investigatiile civile si penale care-l vizeaza (cel putin patru la numar) par sa intre pe ultima suta de metri, iar anchetatorii ar putea sa anunte in curand o posibila punere sub acuzare.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.