Se amplifica confruntarea diplomatica intre Lituania si China. Ce miscare a facut UE si de ce s-a infuriat regimul lui Xi Jinping

Totul a inceput anul trecut, cand Lituania a starnit furia Beijingului de doua ori in decurs de cateva luni. In primul rand, Lituania s-a retras din asa-numitul format „17+1”, prin care Beijingul a incercat inca din 2012 sa creeze legaturi economice intre China si 17 tari din centrul si estul Europei.

Exemplul Lituaniei a fost urmat si de alte tari care au facut parte din valul 2004 de aderare la NATO: Bulgaria, Romania, Slovenia, Estonia si Letonia. Acestea nu si-au trimis presedintii sau prim-ministrii in februarie 2021 la ceea ce China se astepta si fie un summit „Xi + 17 lideri de stat”.

Avand in vedere numeroasele interese de afaceri ale Chinei in regiune, in special asa-numita Initiativa Belt and Road (BRI) axata pe proiecte de infrastructura, orice tip de respingere nu a fost privita cu ochi buni de regimul de la Beijing.

Cum a infuriat Lituania regimul lui Xi Jinping 

Ulterior, Lituania a devenit prima tara din Europa care a permis Taiwanului deschiderea unei misiuni diplomatice la Vilnius, o ambasada de facto a tarii, care sa poarte numele de „Biroul de Reprezentare Taiwanez in Lituania”.

Controversa a fost mai ales legata de faptul ca aceasta misiune diplomatica a folosit denumirea „taiwanez”, sugerand ca insula este o tara separata de China. In general, astfel de misiuni diplomatice din Europa si SUA folosesc denumirea „Taipei”, de la capitala Taiwanului, pentru a evita referintele care ar implica independenta insulei fata de China. Ministerul de Externe al Taiwanului a declarat ca deschiderea Biroului de Reprezentanta Taiwanez la Vilnius va reprezenta „un curs nou si promitator pentru relatiile bilaterale dintre Taiwan si Lituania”.

Miscarea a infuriat Beijingul, care a vazut-o ca pe un afront adus principiului „O singura China”. De altfel, Partidul Comunist Chinez insista ca Taiwanul este parte a Chinei, mai degraba decat un teritoriu suveran independent, in ciuda faptului ca cele doua parti au fost guvernate separat timp de peste sapte decenii dupa un razboi civil chinez (1927-1949), incheiat dupa Al Doilea Razboi Mondial cu victoria comunistilor in China continentala si refugierea Partidului Nationalist Chinez, Kuomintang, pe insula Taiwan. Republica China, fondata dupa abolirea monarhiei si prabusirea dinastiei Qing dupa Revolutia Xinhai din 1911, si-a continuat existenta in Taiwan si, o lunga vreme, pana la inceputul anilor '70, a fost recunoscuta ca guvern legitim al Chinei de majoritatea comunitatii internationale. 

De altfel, China (n. red. – Republica Populara Chineza, denumirea oficiala) considera ca Taiwanul (n. red. – Republica China) face parte din teritoriul sau si sub politica sa „O singura China” refuza sa aiba relatii diplomatice cu orice tara care recunoaste guvernul taiwanez ca tara distincta sau ca guvern legitim al Chinei. Totodata, Beijingul considera declararea independentei Taiwanului o linie rosie si a amenintat cu razboiul in cazul in care acest lucru se intampla. De regula, tarile care doresc o relatie bilaterala cu China trebuie sa recunoasca politica diplomatica „O singura China”.

Lituania spune ca noul birou din Taiwan nu are statut diplomatic formal si nu intra in conflict cu politica sa privind „O singura China”. Insa Beijingul a reactionat reducand imediat relatiile diplomatice cu Vilnius.

„Guvernul chinez trebuie sa reduca relatiile diplomatice dintre cele doua tari pentru a-si proteja suveranitatea, precum si normele fundamentale ale relatiilor internationale”, se arat intr-un comunicat din noiembrie 2021 al ministerului de externe de la Beijing.

Lituania si-a exprimat ulterior „regretul” dupa decizia Chinei. „Lituania isi reafirma adeziunea la politica «o singura China», dar in acelasi timp are dreptul sa-si extinda cooperarea cu Taiwan, inclusiv prin infiintarea de misiuni non-diplomatice”, a precizat MAE lituanian intr-un comunicat ca reactie la cel al Beijingului.

20.400 de sticle de rom, un motiv de disputa 

Lituania a sustinut, de asemenea, ca China a impiedicat bunurile lituaniene sa intre in China, creand efectiv o bariera comerciala. Guvernul chinez a respins in mod repetat aceste afirmatii, acuzand Lituania ca a prejudiciat „interesul de baza” al Chinei si a inghetat profund relatiile bilaterale.

Taiwan a reactionat, cumparand produse lituaniene care erau destinate Chinei, inclusiv 20.400 de sticle de rom, si s-a angajat sa investeasca sute de milioane de dolari in industria lituaniana pentru a sprijini tara in fata presiunii chineze.

Conflictul diplomatic a atras atentia Uniunii Europene, care sprijina statul membru Lituania. Bruxelles-ul considera tratarea Lituaniei de catre Beijing ca pe o amenintare la adresa altor natiuni ale blocului comunitar, dintre care multe au legaturi economice mai stranse cu China si ar dori sa le aprofundeze si mai mult.

Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru comert, a declarat intr-un interviu publicat la sfarsitul lunii decembrie ca Bruxelles-ul este „ingrijorat” cu privire la ultimele evolutii privind aceasta situatie.

„Stim acum de multe cazuri in care importuri din Lituania si UE sunt blocate in porturile chineze. Numarul lor creste in fiecare zi. Aparent, autoritatile chineze refuza sa permita intrarea produselor din alte tari UE daca ele contin parti fabricate in Lituania”, a spus Dombrovskis.

UE vs China

De asemenea, oficialul european a mai spus ca se afla in contact cu autoritatile chineze pentru „a clarifica rapid situatia”, precizand ca Uniunea Europeana ia in considerare o plangere la Organizatia Mondiala a Comertului, daca va fi necesar.

Joi, pe 27 ianuarie, UE a facut acest pas si a introdus, in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), o cauza impotriva Republicii Populare Chineze pentru practicile comerciale discriminatorii adoptate fata de Lituania, care afecteaza si alte exporturi de pe piata unica a UE, se arata intr-un comunicat publicat de Comisia Europeana.

„Introducerea unei cauze in cadrul OMC nu este o masura pe care o luam cu usurinta. Totusi, dupa esecul incercarilor repetate de a rezolva problema la nivel bilateral, nu vedem alta solutie decat sa solicitam OMC organizarea de consultari cu China in vederea solutionarii litigiului. UE este hotarata sa faca front comun si sa actioneze rapid impotriva masurilor care contravin normelor OMC si care ameninta integritatea pietei noastre unice. In paralel, continuam eforturile diplomatice pentru a detensiona situatia", a declarat Valdis Dombrovskis, citat de Agerpres.

Cazul UE vs China, disputat in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, ar putea fi doar inceputul adoptarii de catre UE a unei pozitii mai dure fata de China, desi oficialii europeni se intreaba daca acest lucru ar putea determina Beijingul sa riposteze sub forma unor razboaie comerciale sau prin investitii anulate in Europa.

China trebuie sa-si faca lectiile mai bine

In 1990, Lituania a devenit primul stat membru al fostei Uniuni Sovietice, care si-a declarat independenta fata de Partidul Comunist de la Moscova. Apoi a aderat la UE si NATO in 2004.

In acest context, o natiune precum China, care manifesta agresiune in propria sa regiune, in special impotriva Taiwanului, si utilizeaza comertul ca arma impotriva natiunilor europene mai mici ii alarmeaza in mod natural pe cei care isi amintesc viata sub dominatia sovietica.

„Chinezii trebuie sa inceapa sa invete niste lectii, pentru ca pana acum li s-au permis sa se comporte intr-un mod care nu respecta valorile si regulile noastre, pur si simplu pentru ca erau atat de bogati”, a declarat pentru CNN fostul prim-ministru al Lituaniei, Andrius Kubilius.

Poate ca exemplul Lituaniei ii va inspira si pe altii si, in timp, Europa va fi mai unita impotriva unei tari care nu respecta standardele noastre", a adaugat Kubilius.