Seceta extremă reduce nivelul apei din Dunăre la cote istorice și provoacă probleme în mai multe state europene. În România, autoritățile încearcă să salveze Centrala Nucleară de la Cernavodă, care riscă să rămână fără apa necesară pentru a răci reactoarele. Debitul scăzut al fluviului afectează și navigația, iar în Ungaria, Germania și Țările de Jos apar deja primele consecințe economice.
Debitul Dunării a coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii. În dreptul Centralei Nucleare de la Cernavodă, fluviul nu mai alimentează suficient bazinul care furnizează apă pentru răcirea instalațiilor. După oprirea planificată a primului reactor, există riscul ca și al doilea să fie deconectat, dacă nivelul apei va continua să scadă. Guvernul României a alocat aproximativ șapte milioane de lei pentru lucrări de urgență, care prevăd devierea unei părți din debitul Dunării către centrală.
Marius GRAMA, CORESPONDENT PRO TV BUCUREȘTI: „Atât de puțină apă mai curge pe Dunăre, încât insula care a apărut în dreptul orașului Galați a ajuns acum să separe fluviul practic în două brațe distincte: unul înspre Galați, altul înspre Tulcea.”
Seceta afectează și transportul fluvial. Ecluza românească de la Porțile de Fier II a fost închisă din cauza nivelului prea scăzut al apei, iar toate navele sunt redirecționate prin ecluza sârbească, ceea ce provoacă întârzieri importante. Între Galați și Brăila, o navă încărcată cu peste cinci mii de tone de ciment a rămas împotmolită pe un banc de nisip și a fost eliberată după intervenția autorităților.
Adrian MAIZEL, PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL AFDJ GALAȚI: „În prezent, nava de semnalizare reamplasează geamanduri și limitează șenalul navigabil.”
Din cauza nivelului apei și temperaturilor ridicate, se dezvoltă excesiv algele albastre-verzi, care pot afecta funcționarea instalațiilor de răcire ale centralei. Un fenomen similar a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă și în anul 2022. Probleme asemănătoare sunt raportate și în alte state europene. În Ungaria, autoritățile avertizează că nivelul Dunării ar putea impune oprirea temporară a Centralei Nucleare de la Paks, ceea ce ar reduce aproape la jumătate producția de energie electrică a țării.
Peter MAGYAR, PREMIERUL UNGARIEI: „Întreaga centrală nucleară de la Paks trebuie oprită din motive de siguranță în exploatare. După oprire, sistemele de răcire de siguranță trebuie, desigur, să rămână în funcțiune.”
Zsolt HERNADI, PREȘEDINTELE COMPANIEI MOL: „Trăim vremuri ieșite din comun, iar acestea impun măsuri și sacrificii pe măsură din partea tuturor”.
În Germania, fluviul Rin se apropie de un nivel minim istoric. Navele de marfă circulă cu doar o parte din încărcătura obișnuită, iar costurile transportului cresc.
Moritz AXT, PURTĂTORUL DE CUVÂT AL ADMINISTRAȚIEI CĂILOR NAVIGABILE ȘI MARITIME: „Mai multe nave sunt nevoite să circule pe un culoar tot mai îngust. Din punct de vedere al navigației, situația devine tot mai dificilă. Tot mai multe nave eșuează, deoarece adâncimea apei sub chilă este din ce în ce mai mică.”
Au de suferit atât civilii, cât și companiile care transportă cereale, cărbune sau minerale pe fluviu.
„Acest lucru va duce din nou la creșterea prețurilor, deoarece, în prezent, navele pot fi încărcate doar la un sfert sau cel mult o treime din capacitate. Da, este cu siguranță un motiv de îngrijorare.”
Și Țările de Jos se confruntă de două săptămâni cu o criză oficială a apei, în timp ce meteorologii avertizează că seceta și temperaturile extreme vor continua și în luna august.