Nivelul Dunării a coborât la minime istorice, iar efectele se resimt deja în sectorul energetic. Mai multe țări europene au fost nevoite să oprească o parte dintre reactoarele nucleare, în timp ce Ungaria le cere populației și companiilor să reducă drastic consumul de energie.
Luni, 3 august, întreaga Românie urmărea cu atenție un bloc de stâncă aflat în albia tot mai secată a Dunării. După mai multe tentative nereușite, armata română a reușit în cele din urmă, în jurul orei 10.00, să detoneze acest obstacol natural care împiedica debitul unui braț al fluviului ce alimentează centrala nucleară de la Cernavodă, notează publicația franceză.
Situată în sud-estul României, centrala, care asigură singură aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al țării, mai funcționează cu un singur reactor din cele două, din cauza lipsei de apă din cel mai lung fluviu al Uniunii Europene.
„Operațiunea desfășurată astăzi de armată este un succes”, a declarat ministrul apărării din România, Radu Miruță, venit la fața locului pentru a asista la detonare. Diguri provizorii transportate de urgență cu barjele urmează să completeze dispozitivul, devierea unei cantități suficiente de apă spre brațul Cernavodă fiind necesară pentru alimentarea circuitelor de răcire ale reactorului rămas în funcțiune. După ce, vineri, 31 iulie, a instituit stare de alertă din cauza nivelului dramatic de scăzut al Dunării, România speră că această operațiune militară îi va permite să evite penele de curent.
Într-o Europă Centrală și de Est afectată de o secetă severă și de temperaturi care depășesc 40 °C, țările riverane Dunării sunt nevoite să recurgă la astfel de soluții de avarie și să se bazeze pe importuri masive de energie electrică, în special din Ucraina, pentru a evita o criză energetică majoră.
În Ungaria, singura centrală nucleară a țării, cea de la Paks, situată în centrul țării și care acoperă aproximativ jumătate din necesarul național de electricitate, este la rândul ei amenințată cu oprirea totală, în condițiile în care doar unul dintre cele patru reactoare mai funcționează, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Duminică, 2 august, premierul ungar Péter Magyar a avertizat că „următoarele cinci zile vor fi extrem de critice”, cerând companiilor și populației să își reducă drastic consumul, în special între orele 17.00 și 22.00. Deși Ungaria și-a dezvoltat în ultimii ani un parc fotovoltaic considerabil, care acoperă acum peste 80% din necesarul de electricitate în timpul zilelor de vară, țara depinde în continuare de energia nucleară și de gaz în cursul serii.
Or, luni, debitul Dunării în dreptul centralei de la Paks se afla la un nivel care nu fusese niciodată luat în calcul de proiectanții sovietici ai instalației. La inaugurarea centralei, în 1983, aceștia instalaseră un sistem de pompare conceput pentru un nivel al apei cu câteva zeci de centimetri sub minimul cunoscut la acea vreme. Confruntat cu prima situație de criză de la alegerea sa, în aprilie, Péter Magyar și-a acuzat predecesorul naționalist, Viktor Orbán, că nu a realizat lucrările de adaptare necesare.
Consecința este că, în condițiile în care temperaturile sunt așteptate să atingă valori record în această săptămână, centrelor comerciale li s-a cerut să reducă puterea instalațiilor de climatizare pe întreg teritoriul Ungariei. Circulația trenurilor de marfă este suspendată în timpul serii, la fel ca iluminatul clădirilor publice. Primăria Budapestei a decis, de asemenea, reducerea vitezei metrourilor și tramvaielor. Cele mai mari situri industriale au fost invitate să își diminueze producția.
Întregul bazin al Dunării este afectat de secetă
Toate aceste măsuri au permis reducerea consumului de energie cu peste 700 de megawați duminică, comparativ cu o zi obișnuită, s-a declarat mulțumit ministrul economiei și energiei din Ungaria, István Kapitány, felicitându-i pe ungurii „care au ales să își petreacă serile jucând jocuri de societate în loc să se uite la televizor”. O oprire completă a centralei de la Paks ar reprezenta o premieră în cei 44 de ani de funcționare și ar putea dura câteva săptămâni, potrivit guvernului.
În Serbia, unde nu există centrale nucleare, producția de energie hidroelectrică a fost de asemenea redusă semnificativ, iar populația a fost îndemnată să economisească atât apa, cât și energia electrică. La fel și în România, unde debitul Dunării a scăzut sub 1.600 de metri cubi pe secundă, adică o treime din nivelul obișnuit pentru această perioadă a anului, foarte aproape de minimul istoric.
„România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii”, a apreciat Administrația Națională „Apele Române”, fără să prevadă o ameliorare rapidă, în lipsa precipitațiilor anunțate pentru următoarele zile.
Această situație dramatică este consecința unui an extrem de secetos în întregul bazin al Dunării. În amonte, Austria a înregistrat, de exemplu, un deficit de precipitații de 30% în 2026 față de media obișnuită, după o iarnă și o primăvară foarte uscate.
„Primele șapte luni ale anului nu au fost niciodată atât de sărace în precipitații, cel puțin de la începutul secolului al XX-lea”, a estimat climatologul austriac Alexander Orlik, subliniind că înmulțirea valurilor de caniculă, consecință a încălzirii climatice, agravează și mai mult această secetă.
În întreaga Austrie, imaginile cu lacuri montane secate se înmulțesc încă de la începutul verii. În timp ce malurile Dunării au ieșit la iveală în numeroase locuri de-a lungul celor 3.000 de kilometri ai cursului fluviului, navelor li s-a cerut, de asemenea, să își reducă drastic încărcătura. Cu toate acestea, pe 28 iulie, o navă de croazieră a eșuat pe un sector al Dunării care marchează frontiera dintre Bulgaria și România. Aproape 200 de pasageri au fost evacuați de poliția de frontieră bulgară, scrie hotnews.ro