Sedinta „fara precedent” la CEDO: Sase tineri portughezi cer socoteala de la 32 de state pe care le acuza de lipsa de actiune impotriva incalzirii globale

O dovada a importantei pe care Curtea de la Strasbourg (estul Frantei) o acorda acestui caz este faptul ca Marea Camera, cea mai inalta instanta a sa, se va intruni pe 27 septembrie, incepand cu ora 09:15 (07:15 GMT).

Cu 32 de state vizate, acest dosar este, prin amploarea sa, o premiera pentru jurisdictia europeana: „este un caz unic” in ceea ce priveste „numarul de state” incriminate, potrivit unei surse din cadrul CEDO.

Decizia, pe care Curtea o va pronunta peste cateva luni, va fi analizata cu atentie in contextul exploziei globale a numarului de procese legate de clima: hotararile sale sunt obligatorii pentru cele 46 de state membre ale Consiliului Europei si stabilesc jurisprudenta.

Avocatul celor sase reclamanti, Gerry Liston, spera la o hotarare „care sa actioneze ca un tratat obligatoriu impus de Curte” statelor si care sa le indemne „sa isi accelereze eforturile de atenuare a schimbarilor climatice”.

„Din punct de vedere juridic, ar fi o schimbare radicala” in ceea ce priveste justitia climatica, intr-un moment in care instantele joaca un rol din ce in ce mai important in aceasta lupta, considera avocatul de la Global Legal Action Network (GLAN), ONG-ul britanic care ii sustine pe tinerii reclamanti.

„David versus Goliat”

Cei sase portughezi, cu varste intre 11 si 24 de ani, au decis sa actioneze dupa incendiile violente din 2017, care au ars zeci de mii de hectare si au ucis peste 100 de persoane in tara lor.

Acesti tineri, care se tem pentru sanatatea lor, spun ca au simtit „anxietate in fata catastrofelor naturale si a perspectivei de a trai intr-un climat din ce in ce mai cald”, a rezumat CEDO intr-un comunicat.

Curtea, care nu s-a mai pronuntat vreodata asupra obligatiilor celor 46 de tari membre ale Consiliului Europei in aceasta privinta, va examina mai intai admisibilitatea cererii – cauza putand fi respinsa fara a fi examinata pe fond.

Aceasta admisibilitate va fi foarte dezbatuta, considera AFP. In timp ce procedura obisnuita presupune mai intai epuizarea cailor de atac in fata instantelor din tarile in cauza, reclamantii au ales sa se adreseze direct CEDO, invocand „sarcina excesiva si disproportionata” pe care o presupune lansarea a 32 de proceduri separate in 32 de state.

O sedinta „fara precedent prin amploarea si consecintele sale”, potrivit lui Gearoid O Cuinn, director al GLAN, pentru care acest caz, o poveste tip „David impotriva lui Goliat”, depaseste cadrul european: „Niciodata pana acum nu au fost atatea tari care sa fie nevoite sa se apere in fata unei instante de judecata, oriunde in lume.”

„Protejati-ne!”

„Goliat” este reprezentat, asadar, de cele 32 de tari europene care, potrivit reclamantilor, prin emisiile lor de gaze cu efect de sera contribuie la incalzirea globala, consecintele fiind valuri de caldura si incendii, inclusiv in tara lor.

„Guvernele din intreaga lume au puterea de a opri acest lucru, iar europenii aleg sa nu o faca”, spune Catarina dos Santos Mota, o reclamanta in varsta de 23 de ani. Daca acestia „nu reusesc sa ne protejeze, atunci este de datoria (CEDO) sa intervina”.

Cele 27 de state ale UE, Rusia, Turcia, Elvetia, Norvegia si Regatul Unit sunt vizate in reclamatia depusa in septembrie 2020. Initial, figura si Ucraina, dar reclamantii au renuntat sa o mai vizeze dupa invazia Rusiei.

In solicitarea lor, tinerii portughezi invoca mai multe texte internationale privind clima, inclusiv Acordul de la Paris din 2015, si indica mai multe incalcari ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, intre care articolele 2 (dreptul la viata) si 8 (dreptul la respectarea vietii private si familiale).

„Cred cu adevarat ca acest caz va schimba lumea”, spune Claudia Duarte Agostinho, 24 de ani, cea mai in varsta dintre reclamanti.

Doua prime dosare privind climatul, care vizau Elvetia si Franta, au fost examinate in martie de CEDO, care nu s-a pronuntat inca.

Numarul de procese legate de clima s-a dublat intre 2017 si 2022, potrivit Programului Natiunilor Unite pentru Mediu.