Economia Germaniei a crescut cu 1,5% în 2018, cel mai slab ritm din ultimii cinci ani si o încetinire clara fata de anul precedent, arata datele preliminare publicate marti de Oficiul federal de Statistica (Destatis), transmite DPA, preluata de Agerpres.
Cea mai mare economie europeana este afectata de disputele comerciale dintre SUA si China, de încetinirea PIB-ului global si de riscul iesirii Marii Britanii din UE fara un acord, în martie.
"Economia Germaniei a crescut pentru al noualea an consecutiv, desi avansul si-a pierdut din avânt. Cresterea a fost sprijinita de cererea interna, atât consumul gospodariilor cât si cheltuielile statului înregistrând crestere pe parcursul anului. PIB-ul Germaniei a crescut probabil usor în trimestrul patru din 2018, ceea ce înseamna ca s-a evitat recesiunea (doua trimestre consecutive de crestere negativa)", se arata în comunicatul Destatis.
Economistii intervievati de Reuters se asteptau la o expansiune a economiei germane de 1,5% în 2018, dupa un avans de 2,2% în 2017.
"Pe baza fundamentelor economice, perspectiva privind PIB-ul Germaniei ramâne favorabila dar nu ne asteptam la o redresare spectaculoasa, ci mai degraba la un avans lent", a apreciat recentul economistul Carsten Brzeski de la ING.
Ratele scazute ale dobânzilor, deprecierea euro, unele masuri de stimulare fiscala si schimbarea tendintelor comerciale sunt factorii care vor sprijini avansul economiei germane în urmatoarele trimestre, a adaugat Carsten Brzeski.
Semnele crizei s-au vazut înca de anul trecut. Productia, ajustata în functie de factorii sezonieri si inflatie, a înregistrat un declin 1,9% în noiembrie, în timp ce datele pentru octombrie au fost revizuite în scadere, indicând un recul de 0,8%, fata de 0,5% previzionat initial. Analistii se asteptau la o crestere de 0,3% în noiembrie.
În opinia Ministerului Economiei, declinul a fost cauzat de problemele din industria auto (vânzarile au fost afectate de introducerea noilor proceduri mai stricte de testare a poluarii, WLTP) si de numarul mai mare de zile libere.
În ritm anual, productia industriala a scazut cu 4,7% în în noiembrie, dupa un avans de 0,5% în octombrie. Analistii se asteptau la un declin de 0,8% în noiembrie.
De la excedent, pe deficitPublicatia Der Spiegel scria vineri ca Guvernul german se confrunta cu un deficit de aproximativ 100 de miliarde de euro la planurile sale bugetare pâna în 2023 din cauza încetinirii economiei, potrivit unui document întocmit de expertii grupului parlamentar al conservatorilor cancelarului Angela Merkel.
Deşi acum pe excedent, asteptata crestere a cheltuielilor cu ajutoarele de dezvoltare, contributiile UE si cele de aparare reprezinta un risc pentru buget pâna în 2023 deoarece ele nu sunt înca finantate, sustine Der Spiegel, preluat de Agerpres.Ministrul german de Finante, Olaf Scholz, s-a angajat recent sa mentina un buget echilibrat pâna în 2022, în pofida majorarii cheltuielilor cu asistenta sociala. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Guvernul de la Berlin a redus cu 9% investitiile, de la un nivel previzionat în 2018 de 37 de miliarde de euro la 33,5 miliarde de euro în 2022.
Însa Olaf Scholz crede ca anii de bunastare în Germania s-au terminat, conform unui interviu publicat duminica de saptamânalul Bild am Sonntag.
''Vremurile bune în care statul încaseaza mai multe impozite decât se asteapta s-au terminat. Pentru anul 2018 avem din nou excedent bugetar, dar s-au dus anii vacilor grase. De acum înainte nu mai ma astept la niciun excedent bugetar neprevazut, cu atât mai putin de asemenea dimensiuni'' cum au fost cele înregistrate în ultimii ani", a estimat oficialul german în interviu.
Aceasta previziune a sa este unul dintre motivele pentru care ministrul social-democrat respinge ideea sprijinita de blocul conservator de a fi eliminat complet impozitul de solidaritate de 5,5%, pe care contribuabilii trebuie sa-l plateasca de la reunificarea Germaniei pentru a sustine finantarea infrastructurii si a altor masuri destinate dezvoltarii regiunilor care au facut parte din fosta Republica Democrata Germana (RDG).
Dar ministrul Olaf Scholz a confirmat ca începând din anul 2021 circa 90% dintre contribuabili nu vor mai plati acest impozit, care de atunci va fi perceput numai celor cu venituri foarte mari, astfel ca din acel an statul va pierde în fiecare an venituri de circa 10 miliarde de euro.