Punctul culminant al sezonului Nobel, Premiul pentru Pace va fi decernat vineri la Oslo, una dintre marile necunoscute fiind modul în care va fi primit de Donald Trump, transmite France Presse.
Numele câștigătorului sau al câștigătorilor va fi dezvăluit la ora 11:00 (12:00 în România) în clădirea Institutului Nobel.
Într-o lume sfâșiată de conflicte și crize, 287 de persoane și organizații au fost propuse pentru prestigiosul premiu în acest an.
O singură certitudine în rândul experților
În condițiile în care secretul câștigătorilor a fost păstrat foarte bine în ultimii 50 de ani, orice pronostic la premiul de anul acesta se dovedește a fi riscant.
Singura certitudine în rândul experților: nu va fi Donald Trump, chiar dacă acesta se laudă, în ciuda tuturor dovezilor, că a pus capăt a până la opt războaie și se consideră cel mai merituos candidat.
„Au reputația de a nu-l acorda, poate, unor oameni ca mine (…) și cred că asta i-ar discredita foarte mult. Și nu spun asta din dispreț”, a declarat el miercuri.
La Oslo, președintele american este, în general, considerat nedemn de acest premiu din cauza războiului pe care îl poartă împotriva Iranului, a tendințelor sale de expansiune teritorială, cum ar fi în cazul Groenlandei, a poziției sale dure față de migranți sau a atacurilor sale împotriva multilateralismului și a presei.
Oricare ar fi aceasta, alegerea comitetului Nobel din Norvegia poate fi interpretată ca o critică, directă sau indirectă, la adresa miliardarului republican.
Premiul ar putea face mai mult rău decât bine câștigătorului
Pentru Haakon Gjerløw, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), comitetul trebuie să se întrebe, așadar, dacă Premiul Nobel riscă să-i facă „mai mult rău decât bine” laureatului, având în vedere reacțiile pe care le-ar putea stârni la Casa Albă.
Anul trecut, premiul i-a fost acordat liderului opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, o alegere considerată acceptabilă de către Donald Trump.
Iar Machado i-a înmânat lui Trumo medalia de aur la câteva zile după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către trupele americane – fără însă a primi în schimb sprijinul său politic.
La rândul său, comitetul Nobel dă asigurări că este imun la presiunile externe.
„Desigur, trebuie să discutăm despre asta, dar acest lucru nu influențează discuțiile din cadrul comitetului și nici deciziile care decurg din acestea”, a afirmat secretarul său, Kristian Berg Harpviken, pentru AFP.
Ce candidați cu șanse sunt vehiculați
Un premiu acordat în domenii care beneficiază, în general, de consens, precum protecția copiilor sau acțiunile umanitare, ar fi mai puțin susceptibil să provoace furia lui Donald Trump, estimează experții.
Printre numele menționate se numără ONG-ul Save the Children, ucraineanul Mykola Kouleba – care se implică în recuperarea copiilor ucraineni luați cu forța de Rusia, o cauză dragă Melaniei Trump – sau Celulele de Intervenție de Urgență (ERR) – o rețea de voluntari care vine în ajutorul populației afectate de război și foamete în Sudan.
Karim Haggag, directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri), a desemnat ERR drept candidatul său favorit.
„Conflictul din Sudan a fost, din păcate, uitat. Și totuși, este vorba de un conflict care a fost cu adevărat scena unor suferințe umanitare enorme”, a subliniat el.
Variante care l-a supăra pe Trump
Alte opțiuni ar putea să-l irite și mai mult pe președintele american: raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese, papa Leon al XIV-lea, libertatea presei (Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor…) sau justiția internațională (Curtea Penală Internațională și/sau Curtea Internațională de Justiție).
După Premiul Nobel pentru Pace, singurul premiu Nobel decernat la Oslo, sezonul se va încheia luni la Stockholm cu Premiul Nobel pentru Economie.
Medicina a dat startul luni, premiindu-i pe americanul Karl Deisseroth și pe germanii Peter Hegemann și Georg Nagel pentru lucrările lor menite să dezvăluie misterele creierului.
A doua zi, Premiul Nobel pentru fizică l-a onorat pe belgianul Francis Halzen pentru cercetările sale asupra neutrinilor, care contribuie în special la o mai bună înțelegere a originilor universului.
Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat miercuri francezului Henri Kagan și japonezului Kenso Soai pentru că au elucidat motivul pentru care doar una dintre cele două forme ale anumitor molecule apare în natură.
Iar Nobelul pentru literatură a fost acordat joi lui Anne Carson pentru opera sa „îndrăzneață și inventivă”.
Premiile Nobel, care constau într-un diplomă, o medalie de aur și un cec în valoare de 12 milioane de coroane suedeze (aproximativ un milion de euro), vor fi înmânate oficial pe 10 decembrie, scrie hotnews.ro.