Si daca un vaccin anti-Covid nu va fi descoperit niciodata?

Este o ipoteza rar evocata de politicieni, care prefera sa vorbeasca optimisti despre experimentele care deja sunt in curs pentru gasirea unui vaccin. Dar multi experti iau foarte in serios si posibilitatea ca un astfel de vaccin sa nu fie gasit. N-ar fi prima data. S-a mai intamplat de cateva ori. Exista virusuri impotriva carora nu a fost gasit un vaccin si cel mai la indemana exemplu este HIV-ul.  

Povestea HIV

In 1984, secretarul pentru sanatate din Statele Unite, Margaret Heckler anunta intr-o conferinta de presa ca oamenii de stiinta au identificat un virus - care ulterior va fi denumit HIV - si era increzatoare ca un vaccin va fi gata in doi ani.

Dupa aproape 40 de ani, timp in care 32 de milioane de oameni si-au pierdut viata, oamenirea inca asteapta un vaccin anti-SIDA. Iar declaratiile oficialului american au fost urmate de ani in care a pierit o buna parte dintr-o generatie intreaga de barbati homosexuali si de blamarea rusinoasa a comunitatii lor. Ani la randul, un diagnostic pozitiv era echivalent cu o condamnare la moarte, in timp ce doctorii dezbateau in publicatiile de specialitate daca pacientii cu HIV merita sa fie salvati, reaminteste CNN.

In 1997, presedintele Bill Clinton a lansat comunitatii stiintifice americane provocarea de a face un vaccin in zece ani. 14 ani mai tarziu, cercetatorii spuneau ca ar mai avea nevoie de inca 10 ani. 

De ce e asa de greu gasirea unui vaccin impotriva HIV

Dificultatea de a gasi un vaccin vine din insasi natura virusului HIV. Virusul gripal, de pilda, se transforma de la un sezon la altul, astfel ca tulpina care te-a infectat si te-a imunizat in anul precedent nu te mai infecteaza anul viitor. In cazul HIV, vorbim despre o singura infectie. Virusul continua sa sufere mutatii, dar in interiorul corpului tau, ca si cum te-ai fi infectat cu mii de alte tulpini diferite de HIV. Iar pe masura ce sufera mutatii, iti pune la pamant sistemul imunitar, explica Paul Offit, unul dintre specialistii infectionisti care au contribuit la inventarea unui vaccin contra rotavirusului. 

Totusi, multi experti raman increzatori ca un vaccin anti-Covid-19 va fi dezvoltat in cele din urma, pentru ca spre deosebire de HIV, acest coronavirus nu sufera mutatii rapid.

Ce se intampla cand un vaccin se dovedeste a fi un esec

Exista insa si alti microbi care au pus in incurcatura si corpul uman, dar si pe cercetatori. Zeci de ani, medicii nu au reusit sa gaseasca un vaccin eficient pentru febra dengue, care imbolnavesste anual 400.000 de oameni, potrivit OMS. In 2017, eforturile pe scara larga de a gasi un vaccin au fost sistate dupa ce s-a descoperit ca inrautatea simptomele bolii. 

In mod similar, este foarte dificila dezvoltarea unor vaccinuri impotriva unor virusuri comune, precum rinovirusurile si adenovirusurile, care, ca si coronavirusurile, dau simptome de raceala. 

In prezent, sunt in desfasurare la Universitatea Oxford din Anglia teste pe oameni pentru un vaccin pentru coronavirus facut dintr-un virus de la cimpanzei, iar in SUA se testeaza un vaccin diferit. 

Cea mai grea parte, spun specialistii, nu este obtinerea propriu-zisa a vaccinului, ci obtinerea dovezii ca functioneaza si ca este sigur. 

Care este planul B

Daca si un vaccin impotriva Covid-19 va fi sortit esecului, coronavirusul va ramane cu noi multi ani. Dar tot HIV/SIDA poate dovedi ca exista solutii medicale prin care poti sa traiesti cu o boala pe care n-o poti invinge. SIDA a devenit acum o boala cronica, pe care o poti tine in frau cu antivirale. Nu mai este o condamnare la moarte cum era in anii 80. Si este un model pe care medicii si l-ar dori sa poata fi aplicat si in cazul cancerului. 

Si pentru Covid-19 se incearca acum o serie de tratamente si terapii, ca un plan B pe care doctorii il aplica in asteptarea rezultatelor de la testele pentru vaccin. Numai ca un tratament aplicat cu succes nu previne infectarea altor oameni, astfel ca virusul va continua sa fie cu noi, printre noi. 

Daca un vaccin nu va putea fi produs, viata nu va ramane, totusi, asa cum e acum. Doar ca revenirea la normalitate nu va fi rapida.

Inchiderea in case nu este sustenasbila economic si nici politic. Este nevoie de alte mijloace de a controla virusul.

Ideea e ca in loc sa incerce sa scape de Covid-19, societatile vor trebui sa invete sa traiasca cu el. Orasele se vor deschide incet-incet si unele libertati pierdute vor reveni, insa numai pentru o perioada scurta de timp, daca recomandarile expertilor nu vor fi ascultate.

Testarea si anchetele epidemiologice vor deveni parte din viata noastra, iar ordinul de autoizolare la domiciliu ar putea reveni oricand.

Intre timp, se vor dezvolta probabil tratamente, dar an de an ne vom confrunta in continuare cu epidemii, in timp ce bilantul global al deceselor va continua sa creasca, scrie CNN. 

Cum va fi viata, daca nu se gaseste un vaccin?

Pentru inceput, expertii ne vor cere sa ne obisnuim cu un alt mod de a trai si de a interactiona, pentru a castiga timp, in speranta ca va fi gasit un vaccin. Autoizolarea la cel mai mic semn de simptome sau daca am intrat in contact cu o persoana infectata ar putea fi un nou standard al vietii noastre. Nu vom mai putea ignora niciun fel de tuse si nici un fel de simptome, fie ele usoare, fie daca se vor dovedi o simpla raceala.

Telemunca, munca de acasa, cel putin in unele zile, va deveni o obisnuinta pentru unii angajati. Companiile isi vor schimba orarul de lucru, turele, pentru ca birourile sa nu fie niciodata pline. 

Testarile de amploare si anchetele epidemiologice vor trebui sa fie sustinute de sisteme solide de sanatate publica.

Iar cand se va constata ca transmiterea virusului a ajuns la o cota minimala, atunci ar putea fi deschise publicului competitiile sportive sau alte evenimente cu o participare larga, dar asta nu va fi pe baze permanente si decizia va apartine guvernelor si organismelor de sanatate publica. Sportivii vor fi testati des, iar pe stadioane probabil vor fi separatoare intre spectatori. 

Restaurantele s-ar putea redeschide cu pastrarea distantei, ceea ce in cazul barurilor va fi mai greu. 

Cel mai probabil, restrictiile vor reveni cu precadere iarna. Uneori, ar putea sa fie luate doar in anumite zone, acolo unde sunt focare. 

Unii spun ca, in timp, ar putea interveni imunizarea de grup, dar cel mai bun mijloc de imunizare ramane tot vaccinul, iar exemplul cel mai bun e rujeola. Inainte sa existe vaccinul, 2-3 milioane de oameni se imbolnaveau anual, acum, in unele tari, boala este eradicata. 

Indiferent ce ne rezerva viitorul, precedentele epidemii au dovedit ca goana dupa un vaccin este imprevizibila. Si cel mai probabil, un vaccin nu va putea fi obtinut oricum mai devreme de 18 luni. Pana atunci, deci, va trebui sa convietuim oricum cu virusul.

Dr. Adrian Marinescu: Ganditi-va ca la un hot!

„E clar ca daca nu vom avea un vaccin si nu vom avea un tratament suta la suta eficient, atunci planul B e legat de masurile de preventie”, spune dr. Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Bals” din Bucuresti. „Aceste masuri de preventie cred ca ar trebui sa ne intre in rutina zilnica. Vom invata sa fim prudenti in raport cu virusul. Pana la urma, cred ca putem sa-l consideram un hot, care e in vecinatatea noastra si de care trebuie sa ne ferim, sa nu-l lasam sa patrunda”, arata medicul.

Nu inseamna ca vom trai toata viata purtand masti de protectie sau ca nu vom mai merge la concerte. „Pana la urma, e o evolutie ciclica si e clar ca aceasta pandemie, si daca va dura 2-3 ani, cu niste sezoane si cu o evolutie epidemica, lucrurile se vor stinge”, este de parere dr. Marinescu.

„Eu mi-as pune problema altfel: ce vom face daca vor aparea si alte microorganisme? Eu cred ca principial, ar trebui sa fim pregatiti si din aceasta situatie ar trebui sa invatam ca pana la urma, trebuie sa ne ferim si ca masurile de prevenitie, ca de exemplu regulile de igiena, ar trebui sa ramana si pe viitor. Nu sa purtam masca, dar regulile de igiena ar trebui sa fie destul de clare. Si chiar distantarea. Sa stiti ca aceasta distantare, principial vorbind, nu este rea. Uitati-va ca si in China nu e prima data cand se intampla - intr-un loc unde e o densitate atat de mare de oameni si unde nu exista nicio distantare - sa apara infectii importante” - a comentat dr. Adrian Marinescu la Digi24.

Sursa: Digi24.ro