Parlamentul Armeniei a votat, marti, pentru recunoasterea jurisdictiei Curtii Penale Internationale (CPI), aderarea la CPI obligand fosta republica sovietica sa il aresteze pe presedintele Rusiei, Vladimir Putin, in cazul in care acesta ar vizita tara, scrie stirileprotv.ro.
Decizia va tensiona si mai mult relatiile cu Moscova, aliat traditional al Armeniei. Legaturile sunt deja grav afectate de la invazia Kremlinului in Ucraina si dupa recucerirea enclavei separatiste Nagorno-Karabah de catre Azerbaidjan, relateaza The Guardian, citata de News.ro.
Saptamana trecuta, Kremlinul a avertizat Armenia ca decizia sa de a adera la CPI - instanta care a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru ca a supervizat rapirea copiilor ucraineni - este "extrem de ostila".
Armenia a incercat sa dea asigurari Rusiei ca decizia este motivata de ceea ce spune ca ar fi crimele de razboi comise de Azerbaidjan in conflictul lor de lunga durata si ca nu vizeaza Moscova.
Rusia, care are o baza militara in Armenia, a fost mult timp garantul securitatii acesteia, gestionand inclusiv tensiunile legate de Nagorno-Karabah, dar in timp ce Azerbaidjanul si-a lansat ofensiva asupra regiunii muntoase separatiste, Moscova a precizat ca trupele sale nu intentioneaza sa intervina. In timp ce trupele azere inconjurau Nagorno-Karabah, premierul Armeniei, Nikol Pasinian, a criticat Moscova si a pus sub semnul intrebarii eficienta celor 2.000 de soldati rusi desfasurati din 2020 pentru a mentine pacea in regiune.
Armenia a trimis un „mesaj clar” Moscovei
Intr-un discurs tinut la sfarsitul saptamanii trecute pentru a marca ziua independentei Armeniei, Pasinian a declarat ca sistemele de securitate si aliatii pe care Armenia s-a bazat ani de zile sunt "ineficienti", iar "instrumentele parteneriatului strategic armeano-rus" nu sunt "suficiente pentru a asigura securitatea externa a Armeniei".
Richard Ghiragosian, seful Centrului de Studii Regionale din capitala Armeniei, Erevan, a declarat ca decizia tarii de a ratifica tratatul de infiintare a CPI este cel mai recent semn ca Pasinian incearca sa reduca influenta Moscovei.
"Ratificarea CPI de catre Armenia este motivata in principal de dorinta sa de a pregati demersuri juridice impotriva Azerbaidjanului. Dar ea trimite, de asemenea, un mesaj clar Moscovei", a declarat el. "Face parte dintr-o escaladare consecventa a masurilor luate de Armenia pentru a se apara pe sine si pentru a contesta relatia sa cu Moscova. Erevanul cauta sa isi diversifice securitatea", a explicat analistul.
Luna trecuta, Erevanul a gazduit trupe americane pentru un exercitiu militar comun fara precedent. De asemenea, a trimis ajutoare umanitare in Ucraina, livrate personal de sotia lui Pasinian, Anna Hakobian.
Ministrul de Externe al Frantei, Catherine Colonna, a zburat, marti, in Armenia, pentru a evalua nevoile urgente ale tarii, care se confrunta cu un aflux de refugiati din Nagorno-Karabah si cu riscul unor operatiuni militare azere pe teritoriul sau, au declarat diplomati.
Incapacitatea lui Putin de a se deplasa in Armenia, tara pe care a vizitat-o ultima data in 2022, este un simbol flagrant al influentei sale in scadere in Caucazul de Sud. Liderul rus a lipsit si de la summitul BRICS din Africa de Sud, in august, pe fondul speculatiilor ca ar putea fi retinut in baza mandatului emis de CPI.
"Rolul Rusiei ca furnizor de securitate in vecinatatea sa a fost grav diminuat ca urmare a razboiului sau dezastruos impotriva Ucrainei", a scris recent in Financial Times Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia-Eurasia, din Berlin. "Efectele destabilizatoare vor continua sa fie resimtite in vasta masa continentala eurasiatica", prezice expertul.