„Nu vom decola astăzi", a anunţat în cele din urmă Dan Huot, un manager al companiei, într-o transmisiune video, după ce lansarea fusese deja amânată cu câteva minute.

„Am rezolvat o problemă la propulsor şi acum lucrăm pentru a rezolva o alta la nivelul vehiculului", a precizat el.

„Echipele fac ceea ce trebuie făcut", a dat asigurări una dintre colegele sale, Kate Tice.

Acest tip de amânare este frecvent întâlnit în sectorul spaţial şi lansarea ar putea avea loc "mâine sau în zilele următoare", a precizat Dan Huot.

Cu o înălţime de 123 de metri - aproximativ cât o clădire cu 40 de etaje -, racheta Starship, construită pentru a ajunge pe Lună şi pe planeta Marte, urmează să fie lansată de la baza Boca Chica din statul american Texas.

În timpul acestui nou zbor de testare - cel de-al optulea -, compania SpaceX intenţionează să efectueze diferite teste asupra celei de-a doua trepte a rachetei, care a explodat în zbor în luna ianuarie. Ea doreşte totodată să recupereze prima treaptă a rachetei, ce are rol de propulsor, printr-o manevră complexă şi spectaculoasă, pe care a reuşit-o în luna ianuarie pentru a doua oară.

După lansare şi separarea celor două trepte, propulsorul, denumit Super Heavy, trebuie să înceapă o coborâre controlată spre rampa de lansare, unde va fi imobilizat cu ajutorul unor braţe mecanizate, montate pe turnul de lansare.

Ploaie de reziduuri

Elon Musk doreşte ca racheta Starship să fie în întregime reutilizabilă, o caracteristică ce ar permite reducerea considerabilă a costurilor şi a resurselor necesare.

Pentru atingerea acestui obiectiv, celebrul antreprenor mizează pe recuperarea vehiculului Starship, care reprezintă a doua treaptă a rachetei şi care dă numele întregului aparat de zbor.

"Cred că vom ajunge la o reutilizare rapidă a întregii structuri - vehiculul şi propulsorul - anul viitor", a declarat Elon Musk la sfârşitul lunii februarie într-un podcast.

Dar, pentru acest al optulea zbor de testare, vehiculul urmează să îşi încheie cursa în apele Oceanului Indian, la fel ca în cadrul testelor precedente.

La jumătatea lunii ianuarie, vehiculul a explodat după patru minute de zbor, generând o ploaie incandescentă de reziduuri pe cerul din Marea Caraibilor şi pagube materiale minime în arhipelagul Turks şi Caicos, situat la o distanţă de peste 2.500 de kilometri de locul din care a fost lansată racheta Starship.

Agenţia americană de reglementare a aviaţiei, FAA, a trebuit să devieze pentru scurtă vreme avioanele din zonă pentru a evita producerea unor eventuale coliziuni cu acele reziduuri şi a ordonat totodată o anchetă şi o suspendare a zborurilor.

Acea explozie nu a fost însă prima care a fost înregistrată în timpul unui zbor de testare pentru Starship, în contextul în care compania SpaceX îşi dezvoltă rachetele cu mare viteză şi mizează pe numeroase lansări ale unor prototipuri pentru a corecta cu rapiditate problemele întâlnite în condiţii reale de zbor.

Anchetă care continuă

Deşi această abordare a contribuit la succesul companiei SpaceX, care domină în prezent piaţa lansărilor orbitale, ea nu a fost exceptată de anumite critici.

Astfel, câteva asociaţii au depus plângere împotriva autorităţilor americane, acuzându-le că au evaluat greşit impactul de mediu, în timp ce baza spaţială din Texas se află în proximitatea unor zone naturale protejate, pe litoral.

Iar apropierea ideologică a lui Elon Musk de preşedintele Donald Trump a stârnit de acum temeri legate de posibile ingerinţe în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse de agenţiile de reglementare.

În timpul preşedinţiei lui Joe Biden, Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a pus adeseori sub semnul întrebării deciziile adoptate de FAA, pe care a acuzat-o că exercita o supraveghere excesivă a companiei sale.

Agenţia de reglementare a precizat vineri că ancheta privind recenta explozie din ianuarie continuă, dar a adăugat că a autorizat totuşi reluarea zborurilor după ce a efectuat "analiza de securitate completă care este necesară".

Megaracheta Starship ar trebui să îi permită lui Elon Musk să trimită echipaje de astronauţi pe planeta Marte, pe care miliardarul doreşte să "o colonizeze". Iar agenţia spaţială americană, NASA, intenţionează să utilizeze o versiune modificată a acesteia pentru misiunile sale Artemis, concepute pentru a realiza revenirea oamenilor pe Lună în anii următori.