Spania va trimite 950 de soldati in Slovacia si Romania pentru a intari „flancul de est” al NATO

Acest lucru a fost anuntat de presedintele Guvernului, Pedro Sanchez, la o conferinta de presa la Vilnius (Lituania), unde tocmai s-a incheiat summitul de doua zile al Aliantei. „Spania va continua sa contribuie la efortul aliatilor de a obtine o pace dreapta si durabila, pe care am cerut-o inca de la inceputul razboiului”, a spus Sanchez.

NATO a fost de acord sa-si consolideze DDA (Deterrence and Defense of Atlantic Area sau Disusasion y Defensa de Area). In acest cadru, Armata noastra va conduce un batalion de lupta in Slovacia (la care va trimite 700 de militari).

Se asteapta ca actualul „grup de lupta” (contingent de marimea unui batalion cu nu mai mult de 2.000 de militari) pe care NATO l-a desfasurat in prezent in Slovacia sub conducerea Cehiei sa creasca la dimensiunea unei brigazi, cu intre 3.000 si 5.000 de soldati din diverse tari. Spania este candidata pentru a conduce o brigada NATO in regiune, potrivit unui anunt exclusiv facut in „El Periodico de Catalunya”, de la grupul Prensa Iberica. Aspectele mai tehnice ale reformei actualului batalion la brigada sunt concepute la o ulterioara Conferinta de generare a fortelor, o reuniune a sefilor de Stat Major din NATO.

De asemenea, presedintele a anuntat ca Spania va adera la acordul G7 (al celor mai industrializate tari) prin care vor fi acordate garantii de securitate Ucrainei. „Asa dam Ucrainei certitudine pe termen mediu si lung. Asta inseamna expresia ca vom ajuta Ucraina tot timpul si cu tot ce este nevoie pana la iesirea invadatorului”, a adaugat el, fara a oferi detalii despre ce inseamna aceste garantii pentru Spania. „Nu pot veni o data la trei luni sa vada ce se intampla, trebuie sa dai Ucrainei un orizont dupa 500 de zile de razboi”. 

Presedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a transmis, miercuri, presedintelui Guvernului, Pedro Sanchez, dorinta sa de a reactiva aderarea Turciei la Uniunea Europeana in timpul semestrului spaniol la conducerea blocului comunitar. Ambii au sustinut o intalnire bilaterala la solicitarea Ankarei, in care liderul turc a propus ca procesul de aderare sa fie reactivat intr-un moment in care UE si-a reinviat politica de extindere cu candidaturile Ucrainei si Moldovei.

Surse guvernamentale citate de Europa Press explica ca Sanchez, in calitate de presedinte al Consiliului UE, a luat act de cererea lui Erdogan si a explicat ca UE se afla intr-un proces de reflectie asupra transformarilor si reformelor pe care va trebui sa le faca fata pentru recrutarea de mai multi membri. Detinand presedintia rotativa, Spania poate accelera negocierile si promova discutiile privind reformele si capitolele de aderare aflate in asteptare, desi Sanchez a insistat ca decizia le revine Celor 27.

In comunicatul final al summitului Aliantei de la Vilnius, se recunoaste ca „vecinatatea sudica a NATO, in special regiunile Orientului Mijlociu, Africa de Nord si Sahel, se confrunta cu securitate, demografie, economica si politicieni interconectate”. Aceasta situatie favorizeaza proliferarea gruparilor armate nestatale (cum ar fi grupul Wagner), care includ organizatii teroriste. „De asemenea, permite destabilizarea si interferenta coercitiva a concurentilor strategici. Rusia a crescut tensiunea si instabilitatea in intreaga regiune. Instabilitatea provoaca violenta impotriva civililor, care include violenta sexuala de razboi, traficul de persoane si imigratia ilegala”, recunoaste Alianta.

Din toate aceste motive, Consiliului Atlanticului de Nord a fost solicitat sa lanseze o reflectie profunda si cuprinzatoare asupra Amenintarilor, provocarilor si oportunitatilor pentru a construi relatii cu tarile partenere, organizatiile internationale si alti actori relevanti din regiune, rezultatul urmand a fi prezentat la summitul din 2024.

Spania a petrecut ani de zile insistand ca amenintarile care vin din vecinatatea sa sudica (Sahel, Africa de Nord si Orientul Mijlociu) sa nu fie luate in considerare, in special instabilitatea unor tari precum Mali.

In aceasta tara, afectata de jihadism, guvernul provenit dupa o lovitura de stat - cu sprijin privat rusesc- a decis sa expulzeze cei 17.400 de militari din misiunea de mentinere a pacii a Natiunilor Unite MINUSMA si sa desfasoare lupta impotriva terorismului mana in mana cu Rusia si mercenari de la firma Wagner. Madridul se teme ca acest lucru va provoca riscuri hibride, variind de la valuri migratorii pana la afectarea traficului de droguri si jihadismul necontrolat in regiune.

Dupa ce summitul NATO s-a incheiat fara garantii explicite de securitate pentru Ucraina din partea Aliantei ca organizatie, toata lumea asteapta sa vada ce vor angaja cele mai avansate tari bilateral. Toate reflectoarele erau atintite pe eventualul plan de garantare pentru securitatea Ucrainei pe care membrii G7 urma sa il prezinte miercuri la summitul de la Vilnius.

Rusia a avertizat deja impotriva unui astfel de compromis al celor mai industrializate tari in favoarea Ucrainei, avertizand ca vor face Europa „mult mai periculoasa pentru multi ani”. „Propunand aceste garantii de securitate Ucrainei, aceste tari submineaza securitatea Rusiei”, le-a declarat reporterilor purtatorul de cuvant al presedintelui rus, Dmitri Peskov, potrivit agentiei AFP.

Presedintele Ucrainei a acuzat lipsa de vointa a Aliantei de a-i deschide o cale clara de aderare. Tot ce a facut organizatia de securitate a fost sa promita ca tara sa se va integra cand razboiul se va termina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a spus, miercuri, presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca asteapta cu nerabdare ziua in care vor fi „ca aliati”. 

Pe langa promisiunile bilaterale de mai multe arme, Kievul a obtinut de la acest summit crearea unui Consiliu NATO-Ucraina, un nou forum care a avut loc pentru prima data in contextul summitului aliatilor de la Vilnius.