Stânga își păstrează controlul asupra celor mai mari trei orașe ale Franței, în urma alegerilor municipale de ieri. La Paris, victoria are o miză simbolică importantă. În același timp, extrema dreaptă, aflată în fruntea intenţiilor de vot pentru succesiunea preşedintelui Emmanuel Macron, câștigă teren în orașe de dimensiuni medii din sudul țării. Scrutinul este văzut ca un test important înaintea prezidențialelor din 2027.
Socialistul Emanuel Grégoire, fost adjunct al primarului, a revendicat victoria clară la alegerile municipale parțiale din Paris.
„Mesajul este clar: Parisul nu este și nu va fi niciodată un oraș al extremei drepte.”
Contracandidata sa, conservatoarea Rachida Dati, și-a recunoscut înfrângerea, dar a acuzat şi o serie de presiuni şi atacuri care i-ar fi afectat campania.
Rachida DATI, FOSTĂ CANDIDATĂ LA PRIMĂRIA PARISULUI: „Nu am reușit să conving suficient că schimbarea nu era doar posibilă, ci mai ales necesară. Am fost, de asemenea, ținta unor atacuri josnice și false absolut inacceptabile într-o democrație în care principiile democratice au fost călcate în picioare.”
Pe de altă parte, după apelul lui Jordan Bardella la alianţe cu dreapta pentru a bloca stânga, Ralierea Naţională a câştigat primării în mai multe oraşe de mărime medie, precum Carcassonne şi Carpentras. Cea mai importantă victorie a fost obţinută de tabăra dreptei la Nisa, al cincilea oraş ca mărime al Franţei.
Partidul lui Marine Le Pen a pierdut în mai multe orașe cheie. Candidații extremei drepte au fost învinși de rivali mai cunoscuți la Nîmes și Toulon, două ținte majore, dar și la Marsilia. La votul de ieri au fost chemați cetățenii din 1.580 dintre cele aproximativ 35 de mii de localități franceze. Majoritatea și-au desemnat deja aleși și în consilii locale, în urmă cu o săptămână, din primul tur.
Alegerile locale sunt considerate ultimul test electoral major înaintea cursei prezidențiale din 2027, într-un moment în care scena politică franceză rămâne profund polarizată.