Stindardul liturgic al lui Stefan cel Mare a fost transportat vineri cu un avion militar spre Paris.
Stindardul urmeaza sa fie prezentat într-o expozitie de broderii românesti de traditie bizantina care se va deschide la Muzeul Luvru, a anuntat managerul Muzeului National de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu.
“Astazi, 5 aprilie, la 102 ani si doua saptamâni, Stindardul liturgic al lui Stefan cel Mare a plecat cu un avion militar spre Paris, urmând sa fie prezentat într-o expozitie de broderii românesti de traditie bizantina care se va deschide la Muzeul Luvru, începând cu 18 aprilie si va fi vizitabila pâna în iulie anul acesta. Pentru luna august, piesele se vor întoarce la manastiri, la muzee, în asa fel încât drumul pe care l-a facut stindardul în urma cu 100 de ani sa se încheie din nou în România”, a spus Târnoveanu la finalul conferintei “Stindardul liturgic al lui Stefan cel Mare - un crâmpei de istorie între Franta si România”, sustinuta vineri seara, la Sala Atrium a Institutului Francez.
Managerul MNIR a marturisit ca are emotii pâna când pretioasa piesa se va întoarce “acasa”.
“Ma simt ca un parinte al carui copil iubit pleaca, sigur, într-un loc foarte bun, dar întotdeauna calatoria patrimoniului îmi trezeste îngrijorare. Si-abia astept sa primesc vestea ‘Am aterizat cu bine!‘, abia astept sa primesc vestea ‘Ne-am îmbarcat cu bine si ne întoarcem înapoi!’”, a declarat Târnoveanu pentru AGERPRES.
Steagul lui Stefan cel Mare a fost adus în tara acum 100 de ani
Una dintre cele mai valoroase piese de patrimoniu aflate în colectiile MNIR, o capodopera a artei medievale de inspiratie bizantina, stindardul a fost realizat, la porunca lui Stefan cel Mare, în anul 7008 de la facerea lumii, anul al 43-lea al domniei acestuia, adica în anul 1500. Acesta a ajuns la o data necunoscuta la Mânastirea Zografu de la muntele Athos.
În cadrul conferintei, organizata de MNIR, în parteneriat cu Institutul Francez din Bucuresti, în cadrul Sezonului România-Franta, Ernest Oberlander-Târnoveanu a trecut în revista “povestea” drumului parcurs de Stindardul liturgic al domnitorului Stefan cel Mare, de la descoperirea sa în Mânastirea Zografu de la muntele Athos, în 1882, de trei intelectuali români - Alexandru Pencovici, Teodor Burada si Radu Patârlageanu -, la demersurile efectuate de Gheorghe Constantin Ionescu, viceconsul si apoi consul general al României la Salonic, continuând cu recuperarea sa de catre generalul francez Maurice-Paul-Emanuel Sarrail si terminând cu înmânarea inestimabilei piese ministrului român Alexandru Lahovary, la Paris, de catre autoritatile franceze într-o ceremonie solemna, în august 1917, în timpul bataliilor de la Marasti, Marasesti si Oituz.
“A fost o ceremonie emotionanta, care a avut loc la Sorbona, în prezenta presedintelui Frantei, Raymond Poincaré, a presedintelui Camerei Deputatilor, Paul Deschanel, si a ministrului Armamentului, Albert Thomas. S-au cântat cântece patriotice, s-au recitat versuri de Octavian Goga sau de Elena Vacarescu si steagul a intrat în mod oficial în posesia autoritatilor române. Din pacate, în conditii de razboi, el a trebuit sa ramâna în Franta si s-a întors în tara de-abia la sfârsitul lui decembrie 1919, fiind depus la Ministerul de Razboi si apoi la Muzeul Militar si fiind prezentat publicului într-o ceremonie la fel de emotionanta, asa cum o descrie Nicolae Iorga, din pacate putin urmarita de opinia publica, pe 6 februarie 1920”, a explicat Târnoveanu.
El a spus ca începând cu 1970 stindardul a intrat în posesia MNIR.
“Aici, steagul a trecut printr-un proces pe care pot sa-l numesc, fara sa gresesc, de renastere. A fost a doua viata pe care a primit-o gratie restauratorilor nostri de exceptie, în primul rând a raposatei doamne Sidonia Macri, care a avut curajul sa se apuce de restaurarea unei piese atât de importante si atât de degradate. Restaurarea a durat peste sapte ani, între 2004 si 2011. Si astazi, din când în când, prezentam publicului Stindardul liturgic al lui Stefan cel Mare, pentru ca el nu mai poate sa fie prezentat permanent. Dupa restaurare a fost prezentat în Basarabia, la Chisinau, la Muzeul National, unde, în doua saptamâni, a avut peste 20.000 de vizitatori. Apoi am întreprins un turneu prin tara, la Ploiesti, Târgoviste, Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Bârlad, considerând ca este de datoria noastra ca o asemenea relicva, o asemenea piesa de importanta mondiala sa fie cunoscuta si de publicul nostru”, a subliniat Târnoveanu.
Managerul MNIR si-a exprimat speranta ca stindardul, pastrat într-o caseta de plexic în care este o atmosfera controlata de heliu, “va apuca cel putin 500 de ani” gratie restaurarii efectuate de specialistii institutiei bucurestene.
“Daca în 1917, în vreme de încercari cum n-au mai avut românii probabil în Epoca Moderna ori în Evul Mediu, autoritatile, guvernul, diplomatii, soldatii s-au gândit ca este necesar sa se faca un efort pentru ca România sa reintre în posesia capodoperei, cu siguranta ca în 2019 ar trebui sa fim constienti - noi, în calitate de cetateni si cei care vremelnic conduc tara - ca patrimoniul nu poate sa vorbeasca si din acest moment trebuie sa ne purtam fata de el ca niste parinti care au grija ca progeniturile lor sa ajunga bine, sa fie sanatosi si iubiti si sa ne mândrim cu ei”, a mai declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu pentru AGERPRES.
Stindardul liturgic al lui Stefan cel Mare este nu numai una dintre cele mai importante piese din patrimoniul cultural al României, dar si un simbol al legaturilor dintre Franta si tara noastra. În 2019, stindardul va fi prezentat, alaturi de alte broderii medievale românesti de traditie bizantina, la Muzeul Luvru din Paris, cu prilejul unei mari expozitii (“Broderii de traditie bizantina din România. În jurul stindardului lui Stefan cel Mare/ Broderies de tradition byzantine en Roumanie. Autour de l’etendard d’Etienne le Grand”), organizata în cadrul Sezonului cultural România-Franta.
Sursa: Agerpres