Armata ucraineana „face progrese” in contraofensiva sa, a declarat marti secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, in timpul unei intalniri cu presedintele american Joe Biden, potrivit AFP.

„Cu cat mai mult teritoriu pot elibera ucrainenii, cu atat mai buna va fi pozitia lor la masa negocierilor”, a declarat seful aliantei de aparare, asezat in Biroul Oval alaturi de presedintele american, principalul artizan al sprijinului occidental pentru Ucraina.

Marti, Statele Unite au anuntat un ajutor militar suplimentar de 325 de milioane de dolari, destinat in special consolidarii apararii antiaeriene a Ucrainei.

Statele Unite sunt cea mai mare tara donatoare a Ucrainei, care a livrat sau a promis fortelor Kievului arme diverse in valoare de peste 39,7 miliarde de dolari de la invazia rusa din 24 februarie 2022.

Joe Biden s-a referit la viitorul summit anual al NATO de la Vilnius (Lituania), care va avea loc in luna iulie.

„Am consolidat flancul estic al NATO si am aratat clar ca vom apara fiecare centimetru de teritoriu” al tarilor membre ale aliantei, a declarat presedintele american, asigurand ca la summit „vom continua pe aceasta cale”.

Teoretic, aceasta reuniune anuala va fi ultima pentru Jens Stoltenberg, al carui mandat a fost prelungit de mai multe ori si se incheie in aceasta toamna.

„Sunt absolut convins ca (cele 31 de tari membre) vor gasi un succesor excelent”, a declarat marti norvegianul la CNN, asigurand ca „prioritatea sa pentru moment (este) de a conduce alianta pana la finalul (mandatului sau)”.

Exista multe speculatii cu privire la cine ii va succeda lui Jens Stoltenberg: daca va fi prelungit mandatul lui Stoltenberg, daca va fi numita prima femeie care va ocupa aceasta functie, cum ar fi premierul danez Mette Frederiksen, sau daca ministrul britanic al apararii, Ben Wallace, va fi o alegere complet diferita.

Joe Biden a declarat recent despre acesta din urma ca este „foarte calificat”, dar ca va trebui gasit un „consens” in cadrul NATO, o organizatie care este uneori plina de tensiuni, asa cum a ilustrat procedura complicata de aderare a Suediei.

Ankara blocheaza de treisprezece luni intrarea Suediei in Alianta Atlantica, reprosandu-i indulgenta fata de militantii kurzi pe care ii gazduieste pe teritoriul sau.

Jens Stoltenberg si-a asigurat auditoriul ca este „foarte increzator” in ciuda a tot ceea ce se intampla si a subliniat eforturile depuse de Suedia pentru a ajunge la un acord cu Turcia.

Luni, Stockholm a anuntat extradarea in Turcia a unui sustinator al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), condamnat in tara sa pentru trafic de droguri, indeplinind astfel o conditie de facto impusa de Ankara pentru intrarea in NATO.