Un "triplu atac" al dioxidului de carbon, al soarelui si al unui nou mega-continent ar putea face Pamantul de nelocuit, potrivit unui nou studiu, scrie stirileprotv.ro.
Oamenii ar putea fi eliminati de formarea unui "supercontinent" in urmatorii 250 de milioane de ani, potrivit unui studiu citat de Euronews.
Cercetarea, publicata in revista stiintifica Nature Geoscience, ofera primele modele climatice pe supercomputer ale viitorului indepartat.
Acesta prezice ca, pe masura ce continentele converg pentru a forma un supercontinent fierbinte, uscat si in mare parte nelocuibil, acest lucru va duce "probabil la un punct de basculare a climei" si la "disparitia in masa" a mamiferelor.
O crestere a activitatii vulcanice care incalzeste planeta si o incalzire mai mare din partea soarelui vor duce la o caldura fara precedent care va face ca Pamantul sa devina imposibil de trait pentru oameni, prezice acesta.
"Perspectivele in viitorul indepartat par foarte sumbre", spune autorul principal al studiului, Dr. Alexander Farnsworth, cercetator asociat la Universitatea din Bristol. Nivelul de dioxid de carbon ar putea fi de doua ori mai mare decat cel actual peste 250 de milioane de ani.
"De asemenea, se anticipeaza ca soarele va emite cu aproximativ 2,5% mai multe radiatii, iar supercontinentul va fi situat in principal in zonele tropicale calde si umede, o mare parte a planetei s-ar putea confrunta cu temperaturi cuprinse intre 40 si 70°C", adauga el.
De ce ar putea noul supercontinent sa faca Pamantul nelocuibil
Adaptari precum hibernarea si blana au ajutat mamiferele sa supravietuiasca frigului extrem, in trecut. Cu toate acestea, toleranta noastra la temperaturi ridicate a ramas in mare parte constanta, noteaza cercetatorii.
Daca simularile climatice modelate in cadrul studiului s-ar realiza, este putin probabil ca majoritatea mamiferelor sa supravietuiasca caldurii excesive prelungite.
Desi Pamantul se va afla inca in zona locuibila peste 250 de milioane de ani, formarea unui supercontinent cu un nivel ridicat de CO2 va face ca cea mai mare parte a lumii sa devina nelocuibila pentru oameni si alte mamifere. Descoperirile arata ca doar intre 8 si 16% din suprafata terestra ar fi locuibila.
Procesele tectonice care determina fuziunea continentelor Pamantului ar duce la eruptii vulcanice mai frecvente, care elibereaza cantitati uriase de dioxid de carbon. Acest lucru ar contribui la caldura extrema.
"Supercontinentul nou aparut ar crea efectiv o tripla lovitura, care ar cuprinde efectul de continentalitate, un soare mai fierbinte si mai mult CO2 in atmosfera, de crestere a caldurii pentru o mare parte a planetei", spune Dr. Farnsworth.
"Rezultatul este un mediu in mare parte ostil, lipsit de surse de hrana si apa pentru mamifere".
Confruntandu-se cu temperaturi cuprinse intre 40 si 50°C si cu o umiditate ridicata, oamenii ar fi in imposibilitatea de a-si racori corpul prin transpiratie, ceea ce, in cele din urma, "ne-ar pecetlui soarta".
Cand facem presiuni urgente pentru a reduce emisiile, 250 de milioane de ani par a fi o perioada foarte indepartata.
Dar faptul ca unele parti ale planetei vor fi inca locuibile in viitorul indepartat nu face ca eforturile noastre sa fie inutile.
Incalzirea globala provocata de om este deja o sursa majora de stres termic si de deces in unele regiuni - iar problema se inrautateste.
"Este extrem de important sa nu pierdem din vedere actuala criza climatica, care este rezultatul emisiilor umane de gaze cu efect de sera", spune coautorul studiului, Dr. Eunice Lo, cercetator in domeniul schimbarilor climatice si al sanatatii la Universitatea din Bristol.
"In timp ce se preconizeaza o planeta nelocuibila peste 250 de milioane de ani, astazi ne confruntam deja cu o caldura extrema care dauneaza sanatatii umane. De aceea, este esential sa ajungem cat mai curand posibil la emisii nete zero", indeamna ea.
Modelele climatice ale UK Met Office si un supercomputer al Universitatii din Bristol au fost folosite pentru a simula tendintele in materie de temperatura, vant, ploaie si umiditate pentru supercontinentul care se preconizeaza ca se va forma in urmatorii 250 de milioane de ani.
Echipa internationala de oameni de stiinta a folosit, de asemenea, modele de miscare a placilor tectonice, chimia si biologia oceanelor pentru a estima nivelurile viitoare de CO2.
Cercetarea a facut parte dintr-un proiect finantat, sustinut de Consiliul de Cercetare si Inovare pentru Mediu Natural din Marea Britanie (UKRI NERC), care analizeaza climatele supercontinentelor si extinctiile in masa.