Dezinformarea cu privire la coronavirus a fost foarte des intalnita, de la izbucnirea pandemiei, de cele mai multe ori fiind vorba despre zvonuri, stigmatizare si teorii ale conspiratiei. Din aceasta cauza au existat infectari suplimentare, iar mii de oameni au murit sau au avut nevoie de asistenta medicala, conform unui studiu publicat in American Journal of Tropical Medicine and Hygiene.
Studiul a fost realizat de o echipa formata din oameni de stiinta din mai multe tari, inclusiv din Australia, Japonia si Thailanda, dupa analiza celor mai raspandite zvonuri, a stigmatizarilor si a teoriilor conspirationiste care au circulat pe diverse platforme de internet, pe site-urile de verificare a informatiilor, pe Facebook, Twitter si chiar site-uri de stiri.
Autorii studiului vorbesc despre infodemie (supraabundenta de informatii, fie adevarate, fie false) si spun ca, deoarece este foarte greu de facut acest lucru in timp real, au fost analizate date compilate intre 31 decembrie 2019 si 5 aprilie 2020. In acest interval au fost identificate peste 2.300 de surse in 25 de limbi, din 87 de tari.
Distributia infodemiei cu privire la coronavirus, in perioada in care a fost facut studiul.
Majoritatea informatiilor faceau referire la boala, cum se transmite si mortalitate (24%), apoi cu privire la masurile de control a virusului (21%), tratamente si leacuri (19%), cauzele bolii si originea ei (15%), violenta (1%) si altele (20%).
Astfel, autorii studiului au descoperit ca aproximativ 82% dintre aceste informatii erau false.
„Dezinformarea alimentata de zvonuri, stigmatizare si teoriile conspiratiei poate avea implicatii serioase asupra indivizilor si a comunitatilor, daca iau fata regulilor bazate pe informatii certe. Institutiile de sanatate trebuie sa urmareasca dezinformarea cu privire la COVID-19 in timp real si sa implice comunitatile locale si guvernele pentru a demasca informatiile false”, spun autorii studiului.
Potrivit documentului, stigmatizarea se refera la defaimarea ori discriminarea persoanelor care ar putea fi infectate, iar acestea, din cauza rusinii, nu merg la spital pentru a se trata sau merg mult mai tarziu, cand situatia se inrautateste. Totodata, aici a fost inclusa si insultarea personalului medical sau a persoanelor asiatice care calatoreau in alte tari sau care locuiau in alte tari.
Autorii studiului precizeaza ca acest lucru s-a observat si cand a izbucnit epidemia de SARS (Sindromul respirator acut sever), intre 2002-2003.
Astfel, este dat ca exemplu cazul unei asistente cu origini chinezesti din Australia, careia un pacient i-a spus ca nu ar fi trebuit sa dea mana cu ea, deoarece s-ar fi putut infecta cu coronavirus, ori al unui indian care s-a sinucis de teama ca s-a infectat cu COVID-19, insa fara ca acesta sa se fi testat inainte.
In ceea ce priveste violenta provocata de infodemie, este amintit cazul autobuzelor atacate de protestatari, in Ucraina, in care erau transportau cetatenii evacuati din China.
Impactul informatiilor false
Potrivit cercetarii, aproximativ 800 de persoane au murit dupa ce au consumat substante alcoolice foarte concentrate in incercarea de a-si dezinfecta corpurile, in timp ce 5.900 de persoane au fost spitalizate dupa ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzandu-si ulterior vederea.
De exemplu, informatiile eronate care au circulat pe retelele sociale din India i-au determinat pe multi sa consume urina de vaca sau balegar pentru a se proteja de COVID-19, in timp ce in Arabia Saudita consumul de urina de camila a fost promovat drept leac impotriva virusului.
Mai mult, unele persoane din Asia si angajati din sistemul sanitar au fost in repetate randuri stigmatizati si s-au confruntat cu abuzuri verbale si fizice.
Cercetatorii au analizat si impactul pe care l-au avut informatiile false asupra sistemului de sanatate din mai multe tari, inclusiv din Romania. In cazul tarii noastre, au circulat mai degraba zvonurile, iar impactul a fost minim.
Insa, tari precum SUA, China, India, Indonezia, Brazilia sau Spania impactul dezinformarii a fost major.
Cu privire la teoriile conspiratiilor, cea mai des intalnita in acea perioada era ca boala este o arma biologica creata de agentiile secrete. Au circulat si cele ca mai multe tari au fabricat coronavirusul si l-au raspandit in China, ca parte a razboiului economic, sau ca, dimpotriva, Beijingul a fabricat virusul intr-un laborator din Wuhan cu scopul de a crea o arma.
Este amintita si teoria conspiratiei conform careia virusul a fost creat pentru a opri cresterea populatiei, dar si cele cu privire la tratamente si vaccinul impotriva COVID-19. Nu in ultimul rand, zvonurile au dus in unele tari la cozi uriase la supermarketuri si la rafturi golite.
In concluzie, oamenii de stiinta au cerut guvernelor si organizatiilor internationale sa monitorizeze mai bine dezinformarea in mediul online si sa coopereze cu companiile de social media pentru a difuza informatii corecte.
Sursa: Digi24.ro